Știi de ce banii noștri se numesc LEI ?

ANIMALELE NOASTRE

Banii au fost mereu mai mult decât o monedă, fiind simboluri încărcate de semnificații, purtând chipul zeilor sau a monarhilor, dar și simboluri ale credințelor și valorilor fiecărui neam.

Kosonii, banii dacilor noștri, aveau bătută imaginea unui vultur, iar pe drahmele grecilor antici cu bufnița, simbolul înțelepciunii, pasărea Athenei.
Te-ai aștepta ca și monedele românești să poarte prin timp imaginea unor animale autohtone. Folclorul și cultura noastră abundă în simboluri și semnificații legate de animale: de la expresii și proverbe, până la personaje celebre (Lupul dacic, Bourul moldav, Mistrețul lui Neagoe Basarab, Cerbul cu stea în frunte).

Ursul la români reprezintă putere și forță, grandoare și trăinicie, sănătate și renaștere, acest ”moș” fiind aproape de sufletul românului încă din paleolitic. În pădurile noastre trăiesc cei mai mulți urși din toată Europa, aproape jumătate. Este animalul care apare cel mai frecvent în obiceiuri, credințe, povești și expresii.

Vulturul simbolizează măreție și autoritate, eroism și victorie, inspirând curaj și respect.

Este simbolul Sfântului Apostol Ioan.

Vulturul cruciat este stema de stat a României de  azi.

Păsările au fost mereu prezente în heraldica românească, pe steme, embleme și blazoane: pasărea de pe sigiliul lui Neagoe Basarab, corbul cu inel în cioc al lui Iancu de Hunedoara, vulturul bicefal al Cantacuzinilor etc.

Cerbul este maiestuos, coroana sa amintind de crengile copacilor și de razele soarelui, fiind zugrăvit în icoane.

Țara noastră este singura țară din lume care are șapte animale pe stemă! Știi care?

SURSA: Cartea ”Știi de ce banii noștri se numesc LEI ?”,
autori Leon Magdan și Victoria Magd
an

Cu gândul la Dumnezeu

Roagă-te şi nu te teme de nimic, nu te înfricoşa de necazuri, nu te înspăimânta de năpăstuiri, căci rugăciunea le va înlătura.

Roagă-te oricum, oricât de neputincios, numai roagă-te mereu, şi nu te nelinişti de nimic; fii vesel şi liniştit cu duhul, căci rugăciunea te va înţelepţi.

(Ieromonah Arsenie Boca, Vreau să schimb lacrimile voastre în bucurie, Editura Agaton, Făgăraş, 2014, p. 205)

Pot să mă rog toată ziua, toată noaptea, dacă mă culc şi adorm din împrăştiere, mă asemăn cu un păstor care are oi şi n-a închis uşa. Şi a intrat lupul şi le-a sfâşiat.

Dacă noi căutăm să ne fure somnul din „Doamne Iisuse…”, pe acea măsură, Bunul Dumnezeu ne ajută a birui patimile.

Gândurile sunt săgeţi diavoleşti şi, dacă noi NU stăm de vorbă cu ele, atunci Duhul Sfânt ne dă puteri tari.

În timpul zilei adunăm ori lumină ori întuneric. În timpul zilei sunt unele goluri, şi în golurile acelea dacă zic „Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” mă ajută Duhul Sfânt în timpul nopţii.  (Părintele Proclu Nicău, Lupta pentru smerenie și pocăință, Editura Agaton, Făgăraș, 2010, p. 34)

SURSA:  Cu gândul la Dumnezeu     căutare cu  google

 

Smerita părere de sine însuși, Cap. II, paragraful 4

4. Cea mai înaltă și cea mai folositoare învățătură este adevărata cunoaștere de sine și smerenia.

Să te socotești pe tine ca un nimic, iar despre alții să crezi totdeauna numai bine și desăvârșit, aceasta este o mare înțelepciune și desăvârșire.

Dacă ai vedea pe cineva păcătuind la arătare ori săvârșind niscaiva fapte grele, nu trebuie totuși să te socotești pe tine mai bun, fiindcă nu știi câtă vreme poți tu însuți să stăruiești în bine.

Toți suntem slabi* dar tu să socotești că nimeni nu e mai slab ca tine însuți.

Sursa: Urmarea lui Hristos, autor Toma de Kempis