Despre PROMOVAREA PIONULUI, exemple preluate din Wikipedia

Promovare (șah)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigation Jump to search

Promovarea este un termen șahistic care caracterizează transformarea unui pion care atinge linia a opta la alegerea jucătorului în regină, cal, turn sau nebun de aceeași culoare (Just & Burg 2003:16). Noua piesă înlocuiește pionul pe același pătrățel, aceasta acțiune fiind o parte a mutării. Promovarea nu este limitată la piesele care au fost numai ce capturate (Schiller 2003:18-19). Promovarea pionului adeseori decide rezultatul sfârșitului jocului de șah.

Deoarece regina este cea mai puternică piesă, la majoritatea vastă a promovărilor sunt alese reginele. O promovare a unei piese în afară de regină este numită subpromovare (Golombek 1977).

Tablă de şah cu extra regine albe şi negre pentru promovare la a treizeci şi cincea Olimpiadă de Şah

Promovările în rege sunt permise în unele variante de șah, cum ar fi antișahul. De notat mai jos, într-o perioadă promovarea nu era forțată, iar un jucător putea alege ca un pion atingând linia a opta să rămână pion. În unele variante de șah fairy, promovările în piese de culoarea adversarului sunt de asemenea posibile.

Cuprins

Promovarea diferitelor piese

Promovarea în regină este cea mai practicată în joc, deoarece regina este cea mai puternică piesă. Subpromovarea (promovarea în altă piesă decât regina) se întâlnește mai frecvent în problemele de șah decât în jocul practic. În jocul practic subpromovările sunt rare, dar nu foarte extraordinare; ca cea mai puternică piesă, regina este de obicei cea mai oportună, dar promovarea în alte piese poate fi avantajoasă în anumite situații. O promovare în cal e ocazional folositoare, mai ales în cazul în care se dă șah în urma acestei promovări. O promovare în turn este în cazuri rare necesară pentru a evita patul. Promovarea în nebun aproape niciodată nu e întâlnită în jocul practic (aproximativ un joc din 333000).

De notat că procentul jocurilor care includ una sau mai multe promovări poate fi indus în eroare datorită faptului că adeseori o cedare va întâlni prioritatea unei actuale promovări (Colusso contra Calvaneso, 2008). În 2006 s-a aflat că conform bazei de date a șahului, din 3200000 jocuri (mulți mari maeștri și maeștri) doar 1,5 procente conțin promovări. În aceste jocuri (jocurile numărate care conțin mai multe promovări de același jucător în aceeași piesă), numărul tipului de piese care au fost promovate e aproximativ:

Piesă Procent
Regină 96.9
Cal 1.8
Turn 1.1
Nebun 0.2

Aceste date arată că doar 3% din toate promovările sunt subpromovări. Numărul subpromovărilor însemnate este, în orice caz, mai mic decât numărul celor neînsemnate. De notat că promovarea nu este limitată la piesele care au fost capturate anterior. Unele seturi de șah au extra regine de fiecare culoare pentru a fi folosite pentru pionii promovați. Dacă regina nu este la îndemână, un turn pus invers este deseori folosit pentru a-l denumi regină.

Diagrama din jocul dintre Bobby Fischer și Tigran Petrosian din 1959 de la turneul de candidați arată poziția în care fiecare parte are două regine.[1] Patru regine au existat de la mutarea 37 până la mutarea 44 (Fischer 2008:113-14).

Strategia

Abilitatea de a promova este adeseori factorul decisiv la sfârșitul jocului și în acest chip are o atenție importantă la începutul și mijlocul partidei. Aproape toate promovările au loc la sfârșitul jocului, dar promovarea are loc și în mijlocul jocului.

Promovarea ocazional are loc chiar la început, în special când o parte face o greșeală, ca în capcana lui Lasker, care descrie o subpromovare în cal la mutarea a șaptea:

1.d4 d5  2.c4 e5  3.d:e5 d4  4.e3? Nb4+  5.Nd2 d:e!  6.N:b4?? ef+!  7.Re2 fgC+!

Schlechter-Perlis, Karlsbad în 1911 a putut face o promovare la mutarea 11:1.d4 d5  2.c4 c6  3.Cf3 Cf6  4.e3 Nf5  5.Db3 Db6   6.cd D:b3 7.ab N:b1? 8.dc! Ne4?? 9.T:a7! T:a7  10.c7 amenițând 11.cxbD și 11.c8D.[2]

Perlis a evitat capcana prin 8…Nc6!, pierzând mai încet.[3]

Marele maestru britanic Joe Gallagher a avut o idee similară în partida Terentiev-Gallagher:  

1.d4 Cf6  2.Ng5 Ce4  3.Nf4 c5   4.c3 Db6 5.Db3 cd  6.Q:b6 ab  7.N:b8? dc  8.Ne5?? T:a2   și negrul cîștigă  (Gallagher 1996:121).

 Alt exemplu este:

1.e4 c6  2.d4 d5  3.Cc3 de  4.C:e4 Cf6  5.Cg3 h5  6.Ng5?! h4  7.N:f6?? hg   8.Ne5 T:h2! 9.T:h2 Da5+!  10.c3 D:e5+!  11.de gh, cu un succes dublu,   12Nf3 și   h1D ca în Schuster-Carls, Bremen 1914 și NN-Torre, Mexico 1928 (Burgess 1998:72).

 De notat că 10.Dd2 (în loc de 10.c3) s-ar putea ciocni cu 10…ef+!   11.Rd1 (11.R:f2 D:d2+)  D:d2+ 12.R:d2 fgD mai bine decât 10…D:e5 11.de gh 12.Cf3 h1D 13.0-0-0 cu un atac puternic (Neishtadt 1996:94-96)

Fiecare jucător promovează un pion la mutarea a șaptea în partida Casper-Heckert:

1.e4 Cf6   2.Cc3 d5   3.e5 d4    4.ef dc     5.d4 cb      6.fg ba1D    7.ghD.[4]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Promovare_(%C8%99ah)

 

Bancul zilei, 5.03.2019

Un tip care mânca la un restaurant cheamă chelnerul:
– Gustă, te rog, supa.
Chelnerul, confuz, întreabă:
– Este supa prea caldă?
– Gustă supa!
– Este supa prea rece?
– Gustă supa!
– A intrat o muscă în supă?
Gustă supa!
Chelnerul, obosit de ghicit, cedează.
– Bine, bine, gust supa. Unde-i lingura?
– Aha!

http://www.bancuri.net/Categoria_Restaurante-47.htm

Wilhelm Steinitz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Wilhelm (mai târziu William) Steinitz (n. 17 mai 1836, Praga; d. 12 august 1900, New York) a fost un jucător de șah evreu austriac și primul campion mondial oficial al acestui joc (1886-1894). Cunoscut pentru contribuțiile sale originale la strategia de șah precum ideile sale despre jocul pozițional, teoriile sale au fost privite cu considerație de jucători precum Aron Nimzowitsch, Siegbert Tarrasch respectiv Emanuel Lasker.

Biografie

Wilhelm Steinitz s-a născut la Praga, Boemia, acum Republica Cehă. Este cu un an mai bătrân decât Paul Morphy, însă cei doi n-au jucat niciodată unul împotriva celuilalt. S-a mutat la Viena (Austria) de tânăr și a lucrat ca jurnalist.

Punctul de cotitură în cariera sa de șahist a apărut la finele anului 1858 la Viena, chiar când Morphy își termina triumfalul său tur prin Europa. În 1861 devine campionul Austriei.

Cariera sa internațională avea să înceapă în 1862 printr-un turneu puternic la Londra.

Ascensiunea

Câștigă campionatul vienez de șah, iar mai târziu ocupă locul șase la un concurs internațional organizat la Londra. Mai târziu se stabilește la Londra și își face din pasiunea sa, șahul, o carieră. Turneul de la Londra a fost câștigat de Anderssen, iar după dispariția lui Paul Morphy și retragerea lui Howard Staunton,

Wilhelm este considerat cel mai bun jucător din lume. Steinitz era considerat al șaselea după Anderssen, Paulsen, Owen, MacDonnell și Dubois. Mulți au tras concluzia că puterea sa de concentrare era mai mică decât a lui Morphy.

Steinitz era cunoscut la vremea sa ca un jucător puternic, creativ și capabil de combinații bune. La Londra a jucat unul dintre cele mai bune jocuri ale sale împotriva lui Mongreiden, unul dintre rivalii lui Paul Morphy.

Nimeni nu se aștepta la evoluția pe care o va avea Steinitz. În urmatorii ani modul de joc al lui Steinitz s-a îmbunătățit vertiginos. În 1863 i-a înfrânt pe englezul Joseph Blackburne și pe Dubois. În 1866 i-a învins atât pe Adolf Anderssen din Germania cât și pe Henry Bird din Anglia.

Învingerea lui Anderssen, care atunci era considerat în mod oficial campion mondial, a marcat începutul dominației lui Steinitz ca și campion neoficial. În ciuda faptului că următorii ani au fost lipsiți de noroc pentru Steinitz, nici turneul de la Paris din 1867, nici cel de la Baden-Baden din 1870 nu l-au marcat în vreun fel, Steinitz reușind să rămâmă primul, deși în ultimul turneu, Anderssen a câștigat din nou.

Filozofia lui Wilhelm Steinitz

Steinitz a fost primul care a înțeles că șahul are legături importante cu creativitatea, că are o logică internă foarte rigidă și că doar înțelegând această logică este posibil pentru un jucător să-și învingă adversarii.

El a demonstrat aceste puncte importante, atât în scrierile sale substanțiale cât și în jocurile sale. Ceea ce a reușit să dezvolte Steinitz marchează punctul de start al sistematicilor șahului. Înainte de Steinitz, șahul era o combinație de trucuri, sau de variații de deschideri.

Wilhelm a subliniat faptul că nu numai deschiderea este importantă, ci și jocul în sine și sfârșitul lui, între toate existând o conexiune logică, lucru ce mai târziu a fost înțeles de către ceilalți jucători de șah.

Deși s-a demonstrat că teoriile lui Steinitz erau în mare parte „ghiduri”, care nu trebuiau să fie urmate cu ochii închiși, regulile care s-au dezvoltat din teoriile sale sunt „coloana vertebrală” a strategiei moderne în șah.

Acest stil nou și destul de ciudat, pentru contemporanii săi, i-a adus acestuia succese în Londra, 1872, Viena, 1873, câștiguri ușoare împotriva lui Johann Zukertort, în 1872 și Blackburne, 1876. Acesta a fost cel mai înalt punct din cariera lui Steinitz, după care a urmat un declin. Superioritatea față de ceilalți jucători nu era pusă la îndoială. Cu toate acestea, următorii șase ani după meciul cu Blackburne, el nu a mai jucat.

Declinul

Steinitz, 1866.

După ce a locuit la Londra peste 20 de ani, Steinitz a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a continuat să domine lumea șahului. Totuși, meciul pierdut în fața polonezului Johann Zukertort, la Londra în 1883, a pus la indoială titlul de campion mondial al lui Steinitz, acesta revenindu-i lui Zukertort. Disputa a avut loc în 1886, cand aceștia au jucat un meci de campionat.

Câștigătorul acestui meci avea să fie numit „campion mondial la șah”, titlu ce nu mai existase până atunci.

Meciul a fost destul de incitant, cu Zukertort, care a avut destule avansuri față de Steinitz în primele jocuri, jucate la New York. Cu toate acestea, Steinitz și-a revenit în următoarele jocuri jucate la Saint-Louis și ultimul jucat la New Orleans, el a dominat efectiv.

Steinitz a câștigat și a fost numit „campion mondial”, primul din istorie.

SURSA:https://ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_Steinitz

10 principii fundamentale în şah în viziunea lui Steinitz

William Steintz a fost primul campion absolut de şah. Stilul de joc al lui Steintz a fost unul agresiv, cu poziţii pe muchie de cuţit şi cu foarte multe sacrificii. După părerea unor specialişti stilul austriacului a fost de cea mai mare complexitate din istoria jocului de şah.

Steinitz a introdus în teoria şahistică câteva reguli fundamentale atât pentru faza de atac cât şi pentru cea defensiva. Iată 10 dintre aceste reguli:

1.Amintiţi-vă, în deschidere este important să dezvoltăm piesele şi să le poziţionăm pe cele mai bune câmpuri. În acelaşi timp nu uita, pe cât posibil, să împiedici şi dezvoltarea adversarului. Poţi obţine avantaj în deschidere doar în două feluri, să te dezvolţi mai repede sau, să împiedici dezvoltarea normală a adversarului.

2.Este important să te dezvolţi repede dar nu uita niciodată de siguranţa regelui propriu. Dacă adversarul este întârziat în dezvoltare atunci trebuie să creezi ameninţări pentru a-l întârzia şi mai mult. Va trebui să lansezi un atac cât mai repede posibil exact pe partea de tablă în care acesta este mai vulnerabil. Adversarul va trebui să ţină cont de ameninţări şi nu va fi capabil să işi termine dezvoltarea.

3.Un alt lucru foarte important în deschidere este centrul. În funcţie de poziţie va trebui să ocupi centrul fie cu un pion , fie cu o piesă. Un centru puternic de pioni iţi va oferi  avantaj de spaţiu în timp ce plasarea unei piese în centru iţi va oferi oportunităţi de a ataca.

4.Trebuie să fii foarte atent la modul în care îţi înaintezi pionii. Întotdeauna încearcă să îţi aminteşti că pionii nu mai pot fi mutaţi înapoi şi orice înaintare de prisos va duce la slăbirea poziţiei proprii.

5.Când îţi vei dezvolta piesele va trebui să ai un plan foarte exact. Va trebui să ştii exact rolul pe care trebuie să îl joace fiecare piesă şi poziţia exactă de unde fiecare dintre acestea vor ajuta la realizarea planului.

      6.Diferenţa dintre un novice şi un maestru este aceea că un maestru îşi dezvoltă piesele cu un scop precis în timp ce un novice se dezvoltă doar aşa pentru a scoate piesele în joc.

7.Partea care este în avantaj trebuie să atace, altfel ea va risca să îşi piardă avantajul. Un plan eficient de atac va începe întotdeauna cu identificarea slăbiciunilor din poziţia adversarului. O dată obiectivul fixat va trebui să exploatezi acele slăbiciuni.

8.Partea care se află în defensivă va trebui să anihileze ameninţările, să ghicească planul adversarului, să facă previziuni asupra mutărilor pe care acesta le poate efectua şi să caute un contraatac eficient. Ţineţi minte că jocul defensiv este o treabă mult mai dificilă decât jocul de atac.

9.Într-o poziţie mai mult sau mai puţin egală jucătorii trebuie să manevreze în aşa fel încât să încerce obţinerea unui avantaj oricât de mic după care să treacă imediat la atac. Oricum, în cazul unei defensive bune poziţia trebuie să rămână egală şi partida să se termine remiză.

În general, putem vorbi despre avantajdoar în cazurile în care există un mare avantaj (gen piese în plus etc.) sau în cazul în care s-au acumulat mai multe mici avantaje (pereche de nebuni, spaţiu etc.). Când jucaţi împotriva unor adversari la fel de valoroşi ca şi dumneavoastră obiectivul pe care trebuie să îl urmăriţi este acela de a obţine mai multe mici avantaje. Dacă reuşiţi să atingeţi acest obiectiv, în mod normal, acest lucru ar trebui să vă aducă victoria.

10.În şah putem vorbi despre două tipuri de avantaj, permanent şi temporar.

În tipul de avantaj permanent se încadrează:

– Avantajul material

– Câmpurile slabe

– Pionii trecuţi

– Pionii slabi

– Coloane/diagonale deschise

– Perechea de nebuni

Avantaje temporare:

– Dezvoltare mai bună

– Poziţia superioară a pieselor

– Controlul centrului

– Superioritatea spaţială

Dacă atunci când aveţi un avantaj de tipul permanent nu vă veţi grăbi şi veţi juca cu mare atenţie, veţi vedea că în final va veni şi victoria.

Dacă aveţi un avantaj de tipul temporar şi nu veţi trece cât mai repede posibil la atac, adversarul va reuşi să echilibreze jocul şi avantajele vor dispare.

https://www.magazinuldesah.ro/blog/2018/

Diagonala ”Roentgen”

 

Diagonala  a1 – h8,                      Pagina 155

Dezvoltarea nebunilor este o problema pe care fiecare jucător o rezolvă în felul său:

*   Cei mai mulți își îndreaptă tirul spre punctele vulnerabile ale poziției adverse,

     F7—-sau F2,  H7 —sau  H2.

  • Unii jucători se îngrijesc doar să-i scoată din poziția inițială, urmând să le decidă ulterior unde să-i așeze.
  • Alți jucători dezvoltă nebunii în fianchetto – pe diagonalele mari ale tablei.

Din această ultimă poziție, nebunul sau (nebunii) taie parcă tabla în două, controlând, atacând sau presând asupra câmpurilor aflate în raza sa de acțiune, străpungând – asemenea unui fascicol roentgen —  pionii și figurile care-i stau în față, pentru a-și exercita influența asupra unor porțiuni de teren momentan inaccesibile. 

Dezvoltarea în deschidere a nebunului de —fianchetto— poate fi folosită doar când jucătorul este preocupat de o apărare solidă și evitarea unor surprize neplăcute în deschidere. Dezvoltarea nebunilor în —fianchetto— constituie astăzi o metodă dintre cele mai bune de apărare a poziției regelui propriu și de contracarare a eventualei presiuni adverse pe diagonala respectivă.

* Un nebun așezat în fianchettă presează asupra câmpurilor centrale,

controlează întreaga sa diagonala mare, atacă pionul advers de cal și uneori chiar turnul opus colțului său

iar dacă

  • adversarul a comis imprudența de a face rocada în zona sa de acțiune, trebuie să țină seama de posibilitatea unor ”COMBINAȚII PE DIAGONALA a1—h8”.
  • Dezvoltarea nebunului la —b2— are loc, mai ales, în deschiderile în care aceasta constituie ideea de bază —
  • Deschiderile Nimzovici Larsen 1. b3
  • și Sokolski b4,
  • în diverse sisteme din dublu fianchetto,
  • din deschiderile Bird,
  • Reti,
  • engleza,
  • catalana,
  • indiana damei,
  • indiana regelui,
  • contragambitul Budapesta,
  • din apărarea olandeză
  • apărarea Tarrasch,
  • în unele variante din Gambitul damei
  • și Partida Pionului damei, chiar și în jocurile semideschise și deschise.

pag.2

Întrucât, de cele mai multe ori, acest nebun are suficient de lucru pe diagonala sa inițială c1—-h6  sau pe una rezultantă, el este dezvoltat în fianchetto  la  b2, avându-se în vedere, mai ales, perspectivele de atac asupra poziției regelui advers rocat în partea scurtă …

1.e4      e5
2.d4      exd4
3.c3      dxc3
4.Db3   cxb2
5.Nxb2  Cf6
6.Cd2   lasă diagonala mare deschisă  -Nc5

7.Nc4   De7 trebuia să facă rocada, dar negrul mai vrea un pion

8.Cgf3  Ce4

9.0-0     Cxd2

10.Cxd2   0-0  acum decide atacul direct pe diagonala mare și albul dă MAT imparabil

11.Dg3 (și nu direct 11.Dc3 din cauza 11….Df6!)  –  g6

12.Dc3    Nd4

13.Dxd4  Df6

14.Dxf6   Cc6

15.Dh8#           1-0

 

Sursa:  O idee străbate deschideril       Autor: Waisman

CUPA DRAGOBETELUI Ed III

 se desfășoară în localitatea  Vulcan 01-03.03.2019.

Organizator(i) CSM Vulcan
Tara Romania ( ROU )
Director turneu Dorel Schiopu
Arbitru sef FA Partenie Mihai

Structura concursului:

http://chess-results.com/tnr416331.aspx?lan=27&art=1    SENIORI 

Organizator(i) CSM Mihai Viteazu Vulcan
Tara Romania ( ROU )
Director turneu Dorel Schiopu
Arbitru sef FA Partenie Mihai
Bedenkzeit 90 minute/jucator
Locatie Centrul de Educatie si Cultura Vulcan
Calcul rating CIV, Elo
Data 2019/03/01 La 2019/03/03
Rating-Ø 1394
Program de imperechere Swiss-Manager from Heinz HerzogFisierul Swiss-Manager

http://chess-results.com/tnr419348.aspx?lan=27&art=0    Grupa  ELO 1400

Organizator(i) CSM Vulcan
Tara Romania ( ROU )
Director turneu Dorel Schiopu
Arbitru sef FA Partenie Mihai
Arbitru Narcisa Dragulescu
Bedenkzeit 61 minute / jucator
Locatie Centrul de Educatie si Cultura Vulcan
Calcul rating CIV, Elo
Data 2019/03/01 La 2019/03/03
Rating-Ø 1184
Program de imperechere Swiss-Manager from Heinz HerzogFisierul Swiss-Manager

http://chess-results.com/tnr416340.aspx?lan=27&art=1    Grupa  ELO 1200

Organizator(i) CSM Vulcan
Tara Romania ( ROU )
Director turneu Dorel Schiopu
Arbitru sef FA Partenie Mihai
Arbitru Liviu Marius Antal
Bedenkzeit 61 minute/jucator
Locatie Centrul de Educatie si Cultura Vulcan
Calcul rating CIV, Elo
Data 2019/03/01 La 2019/03/03
Rating-Ø 1052
Program de imperechere Swiss-Manager from Heinz HerzogFisierul Swiss-Manager

http://chess-results.com/tnr419169.aspx?lan=27&art=0    Grupa  Copii 1001

Organizator(i) Csm Vulcan
Tara Romania ( ROU )
Director turneu Dorel Schiopu
Arbitru sef FA Partenie Mihai
Bedenkzeit 61 minute
Locatie Centrul de Educatie si Cultura Vulcan
Calcul rating CIV
Data 2019/03/01 La 2019/03/03
Rating-Ø 1001
Program de imperechere Swiss-Manager from Heinz HerzogFisierul Swiss-Manager

http://chess-results.com/tnr416342.aspx?lan=27&art=0   Grupa  Copii nelegitimați          

Organizator(i) CSM Vulcan
Tara Romania ( ROU )
Director turneu Dorel Schiopu
Arbitru sef FA Partenie Mihai
Bedenkzeit 15minute/ jucator
Calcul rating
Data 2019/03/02
Rating-Ø 1000
Program de imperechere Swiss-Manager from Heinz HerzogFisierul Swiss-Manager

SURSA: http://chess-results.com/tnr416342.aspx?lan=27&art=0    Google

 

Bancul zilei, 24.02.2019

Un tip dorea să scape de motanul său și îl ducea cât mai departe de casă, dar motanul se întorcea de fiecare dată înapoi. Și așa de câteva ori. În sfârșit, tipul a dus motanul foarte departe alegând un drum cu cotituri, dorind să-l încurce. Ca rezultat, la întoarcere se rătăci singur. O sună pe soție:
– Motanul a venit?
– Da!
– Cheamă-l, te rog, la telefon…

Adăugat de: adi1980

http://www.portalroman.com/bancuri/Bancuri_cu_Animale–2.html