Mama, ca să ne liniștească…

Era în după amiaza unei frumoase zile de octombrie a anului 1937. Împreună cu câțiva colegi din echipa de șah a liceului Mihail Eminescu din București, ne pregăteam pentru viitorul campionat interșcolar.

Sub îndrumarea profesorului de matematică Al. Nicolescu, sufletul micului nostru cerc șahist, analizam câteva noutăți din teoria deschiderilor extrase din nu știu ce reviste procurate de curând.

În preajma noastră, erau elevi din toate clasele, unii se opreau la masa noastră de joc din simplă curiozitate, alții din plăcerea de a chibița. La un moment dat, în timpul analizelor, am sesizat faptul că, aproape lipit de masa noastră, se postase un elev firav care, cu timiditatea specifică vârstei, urmărea insistent discuțiile noastre.

Incitați de interesul pentru șah pe care-l manifesta vădit micul nostru spectator, a urmat dialogul, pe care-l redau aproximativ fidel.

  • Îți place șahul, puștiulică?
  • Da, îmi place, mi-a răspuns cu multă convingere foarte tânărul meu interlocutor, rămânând într-o atitudine care invita la noi întrebări.
  • Și joci undeva, că pe la cercul liceului nostru nu te-am văzut până acum?
  • Joc numai acasă cu fratele meu mai mic Mihai. Tata, care mi-a cumpărat un șah acum doi ani, nu știe să joace. Însă cu fratele meu mă cert mereu, că el fiind numai de 8 ani, își mai ia mutările înapoi, așa că mama, ca să ne liniștească… a pus șahul pe foc. Acum mi-am făcut altul la traforaj și jucăm în grădină dar aș vrea să joc șah adevărat.

Este lesne de înțeles că mărturisirile băiatului, spuse cu multă amărăciune în glas dar și cu o vizibilă doză de dârzenie, ne-a impresionat, astfel că întrebarea-cheie a căzut de la sine prin gura profesorului Al. Nicolescu.

  • Cum te cheamă pe tine?
  • Numele meu este Bălănel Ion și sînt elev în clasa I, aici la liceu.

A urmat apoi o discuție mai puțin protocolară și în mod firesc, bucuros de noua descoperire, îndrumătorul nostru l-a invitat pe micul Ionel să joace cu mine câteva partide pentru testarea cunoștințelor sale șahiste, după care excepționalul său talent a pornit pe drumul valorificării.Așa l-am cunoscut pe Ion Bălănel, viitorul campion al României.

              Ing. C. Ștefaniu

Sursa: Almanah 1985 – Planeta șah, pag.158

 

Bancul zilei de luni, 20.08.2018

Trei picioare

  • Ei, Bulă, cum a fost azi la școală?
  • Foarte bine. Doamna învățătoare a pus o întrebare și eu am dat cel mai bun răspuns din toată clasa. Am spus că struțul are trei picioare.
  • Dar struțul nu are decât două.
  • E-adevărat, însă ceilalți copii au răspuns că are patru…

Sursa: Viața preafericitului Bulă în 1000 de bancuri

 

Plapuma patriarhului

Intr-una din zile a venit un boier bogat la Sfantul Ioan cel milostiv (1) si văzând asternutul lui de invelit rupt si sarac, mergand la casa sa, i-a trimis o plapuma al carei pret era de treizeci si sase de galbeni si l-a rugat pe Sfantul sa se acopere cu acea plapuma.

Patriarhul, nevoind ca sa-l necajeasca pe acel boier a primit plapuma si numai intr-o noapte s-a acoperit cu ea. Apoi isi zise: „Amar tie, ticaloase Ioane, ca te acoperi cu plapuma de mult pret, iar saracii, fratii lui Hristos, pier de atata frig si ger!

Cati sunt care innopteaza fara acoperamant in vant si in frig si abia au cate o rogojina sau cate o mica zdreanta? Cati sunt care se culca goi pe gunoaie si tremura de frig, apoi fiind flamanzi, nu dorm toata noaptea si mor de frig? Vai mie, cati saraci sunt care doresc, ca si Lazar, sa se sature din faramiturile ce cad de la masa mea!

Vai mie, cati straini si nevoiasi sunt in cetatea aceasta care nu au unde sa-si plece capul, ci afara stau toata noaptea si patimind, multumesc pentru toate Stapanului Hristos! Iar tu, Ioane, voind sa dobandesti odihna cea vesnica, petreci in rasfatare si toate le ai dupa placere!

Vietuiesti in casa frumoasa, porti haine moi, bei vin, mananci peste ales si, pe langa acestea toate, te-ai acoperit cu plapuma de mult pret, din cel mai fin material. Ce mai nadajduiesti in veacul ce va sa fie?

Cu adevarat iti zic, ticaloase Ioane, nu vei dobandi imparatia cea vesnica, ci vei auzi ca bogatul acela din pilda Mantuitorului, ca ai primit binele in viata ta, iar cei saraci au primit cele rele. Binecuvantat sa fie Dumnezeu, ca in celelalte nopti smeritul Ioan nu se va mai acoperi cu aceasta plapuma, ci saracii si nevoiasii se vor indestula cu pretul ei!”

Facandu-se ziua, indata a trimis plapuma la targ sa o vanda, ca astfel, cu pretul ei sa cumpere haine saracilor. Iar cand era sa vanda plapuma s-a intamplat de a trecut pe acolo chiar boierul care-i daruise acea plapuma fericitului Ioan

. Si vazand ca se vinde, a cumparat-o el si iarasi a trimis-o lui Ioan, rugandu-l s-o tina pentru trebuinta sa. Sfantul, a luat-o iarasi, si a pus-o din nou la vanzare. Dar boierul vazand-o, din nou a cumparat-o si a trimis-o lui Ioan, rugandu-l sa se acopere cu ea. Ioan a trimis-o pentru a treia oara ca sa fie vanduta, dar boierul, si de asta data cumparand-o, a trimis-o iarasi lui Ioan.

Dupa acestea, Sfantul Ioan a trimis un cuvant boierului acela, zicand: „Vom vedea cine din noi se va supara mai intai, eu vanzand-o, sau tu cumparand-o si iarasi dandu-mi-o”. In felul acesta Sfantul Ioan a luat mult aur de la acel boier pentru folosul saracilor.

(1) Pomenirea Sfantului Ioan Milostivul se face in calendarul ortodox pe 12 noiembrie in fiecare an.

Povestire inclusa in cartea NESTEMATE DUHOVNICESTI vol. I, Editura Cristimpuri, 2010

 

Tabăra de șah ”VISUL UNUI PION” a fost prezentă pe litoralul Mării Negre

Mocan Radu  Adrian –  B 12 – în turneu de juniori 14 ani – Cel mai bun rezultat din C.S. Mediator, 6 puncte / 9, cu o singură partidă pierdută. Felicitări!

”Șahul a cucerit lumea, o lume din care fac parte și creatorii de artă. Prin operele lor aduc un omagiu acestui sport în care se regăsește însăși viața, cu bucurii și supărări, imprevizibile și tulburătoare, ce îi dau forță și fac din el una din marile cuceriri ale minții omului.”       (Pius Brînzeu, Șahul – ”Magie” în alb și negru)   

În fiecare an, începând din 2004 (14 ani neîntrerupți) am fost invitați și am participat la Festivalul Internațional de Șah Cap Aurora, care este la a XXII-a ediție. În acest sens a existat o înscriere din timp la domnul prof. Mihai Partenie care s-a ocupat și a format un grup pentru care a cumpărat biletele de tren, a achitat taxele de concurs și cazarea la Hotel Camelia.

Școala de șah ”Visul unui pion” din cadrul C.S.Mediator, s-a prezentat cu un număr de 13 sportivi la FISCA 2018, iar grupul aferent a fost format în total din 37 de copii, părinți, bunici și cei 4 antrenori.

Organizatorul FISCA a fost C.S. Central de Șah, prin persoana doamnei Mariana Ioniță, organizator internațional, căreia îi mulțumim pentru ocazia oferită imediat după încheierea anului școlar, de a participa la un concurs de șah de talie internațională și în acelaș timp de a fi  împreună cu familia, într-o vacanță frumoasă pe malul mării.

Locul desfășurării a fost stațiunea Jupiter, în perioada 22 iunie – 01 iulie 2018 și au participat 601 sportivi din 10 țări: România, Lituania, Finlanda, Olanda, Rusia, Moldova, Bulgaria, Belgia, Germania și SUA.

Scrierea fișei de partidă a fost obligatorie, deoarece rezultatele sunt raportate la FR Șah și la FIDE pentru obținerea de CIV și ELO.

Aici au fost avantajați cei 4 sportivi ai noștri care au venit pentru prima oară într-un concurs omologat. Au avut o experiență nouă, a crescut seriozitatea cu care au jucat partidele. Aceștia au fost: Gaiță Antonia – F 8 ani, Enescu Vlad – B 8 ani, Hajdu Bogdan – B 10 ani și Staicu Alexandru – B 10 ani.

Ceilalți 9 copii și juniori au fost: Grădinaru Andrei – B 8 ani, Ardelean Andrei – B 10 ani, Grădinaru Ștefan – B 10 ani, Mocan Dragoș – B 10 ani, Popovici Maria – F 12 ani, Grosu Tudor – B 12 ani, Mocan Radu – B 12 ani, Popovici Andrei – B 12 ani, Mitar Octavian – B 12 ani. Ei au beneficiat de suport moral și partide analizate imediat de la terminarea lor, de către doamna profesoară Drăgulescu Narcisa. Astfel bagajul de cunoștințe teoretice și aplicarea lor la tabla de joc a crescut considerabil.

Participarea la acest Festival de Șah Internațional a meritat din toate punctele de vedere. S-a făcut pregătire intensivă la șah și în paralel copiii au socializat între ei, la fel și însoțitorii lor, mergând la plajă, înotând în apa caldă și plăcută a Mării Negre.

Mulțumim din suflet tuturor (elevi, părinți și bunici) pentru timpul petrecut împreună, timp care este un dar neprețuit pentru noi.

Aș încheia într-un ton optimist în legătură cu absența de pe podiumul de premiere în acest an, cu un aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan:

            ”Ai câștigat, continuă! N-ai câștigat, continuă să speri!”

Pagină realizată de Eleonora și Partenie MIHAI, antrenori la C.S. Mediator

 

 

 

 

 

Sfoara de fum, basm popular suedez

Data: 13 Oct 2010
Autor: AnideScoala.ro

Broasca ţestoasă avea o fiică. Frumoasă, foarte frumoasă!
Într-o zi, mama îi spuse:
– Copila mea, a venit timpul să te mărit. Dar să ştii, n-am să te dau decât dupa un bărbat înţelept. Unuia care va şti, de pildă, să lege o gramadă de apă…

– Vai, vai, vai! oftară celelalte animale. Cum e cu putinţă una ca asta?
Ei, dar tânara broască ţestoasă era foarte, foarte frumoasă.
– Aş vrea să-i fiu soţ, spuseră pe rând: hipopotamul, puiul de maimuţă, şarpele boa, elefantul, zebra.

Dar grămada de apă? Cum să legi grămada de apă?
Lemurul nu zise nimic. Dar se vedea că se gândeşte adânc la ceva.
Încercară: hipopotamul, puiul de maimuţă, şarpele boa, elefantul şi zebra. Dar nici unul n-a reuşit să lege în vreun fel o gramadă de apă. Fiecăruia broasca ţestoasă îi spunea:
– Nu vei fi soţul prea frumoasei mele fiice.

Lemurul care până atunci a tot tăcut şi s-a tot gândit, zâmbi deodată şi o întrebă pe broasca ţestoasă:
– Îmi făgăduieşti că voi putea să ma însor cu fiica ta, dacă voi izbuti să leg o gramadă de apa?
–  Mai încape vorbă? Ai cuvantul meu! spuse broasca ţestoasă.
–  Uite ce e: am uitat să-mi aduc sfoara de acasă, vorbi agale lemurul. Mamă broască ţestoasă, poftim luleaua mea. Te rog să-mi faci o sfoară din fumul ei albastru. Atunci îţi voi aduce degraba o grămadă de apă. Mă întelegi, trebuie să am cu ce să o leg.

Faţa broaştei ţestoase se lumină. Îl duse pe lemur la fiica sa şi-i spuse:
-Acesta va fi soţul tau!
Hipopotamul, elefantul, şarpele boa, puiul de maimuţă şi zebra strigară care mai de care:
– Dar nu-i drept! Lemurul nici n-a încercat macar să lege apa!
– E adevarat că lemurul nici n-a încercat să lege apa, dar el şi-a dat seama, numai el a înţeles că nu se poate lega o grămadă de apă, dupa cum nu se poate face sfoară din fum. El s-a dovedit astfel a fi cel mai isteţ dintre voi.

În româneşte de Theodor Holban

SURSA:http://www.anidescoala.ro/Sfoara-de-fum-basm-popular-suedez.html

 

MINUNI ALE ICOANEI MAICII DOMNULUI

Altădată, venind un străin în mănăstire s-a închinat în biserică. Ajungând la icoana Maicii Domnului și văzând atâtea bijuterii și odoare din aur agățate de icoană de către cei care primiseră ajutor de la aceasta, și-a pus în minte să le fure. După slujba Utreniei, când au ieșit toți din biserică, el s-a ascuns într-o strană mai retrasă. Nevăzând pe nimeni, paraclisierul a plecat încuind ușa.

Rămânând singur în biserică, străinul a luat toate odoarele de la icoana Maicii Domnului și deschizând o ușă mai mică, care era închisă prin interior, a ieșit din biserică și a plecat spre limanul Ivirului, unde s-a urcat pe corabia care transporta închinătorii.

Mergând o parte din drum, corabia s-a oprit în mijlocul mării rămânând neclintită, fiind ținută de o mână nevăzută. Cu toate că vântul îi era prielnic, corabia nu se mișca.

După câteva ore, când paraclisierul a deschis biserica a văzut că lipseau odoarele de la icoana Maicii Domnului. Înștiințându-l imediat pe stareț, acesta a trimis trei călugări să ia o barcă și să alerge în urma corăbiei care ducea închinătorii, căci și-a dat seama că numai străinul acela furase odoarele.

Deci, pe când cei din corabie se aflau în nepricepere, au ajuns și călugării cu barca. Când i-a văzut, străinul și-a dat seama că pentru el au venit și, văzând și minunea cu oprirea corăbiei, a venit și a căzut în genunchi înaintea părinților, cerându-le iertare și înapoindu-le cele furate.

Părinții au luat odoarele, l-au iertat pe cel ce se pocăia și s-au întors în mănăstire slăvind pe Preasfânta Stăpână.

Iar corabia a plecat mai departe, nefiind împiedicată de nimeni.

* * *

Odată, venind un închinător evlavios la mănăstire, a fost dus să se închine la sfintele moaște, precum și la icoana Maicii Domnului.

Aici, paracliserul i-a spus o parte din multele minuni făcute de Maica Domnului. Apoi a fost dus la arhondaricul mănăstirii să se odihnească.

Pe la miezul nopții s-a trezit și a vrut să meargă să îngrijească de calul cu care venise. Dar fiind somnoros și văzând ușa de la balcon deschisă, a crezut că este ușa de la intrarea în arhondaric și, călcând fără de grijă, a căzut de la balcon de la etajul trei.

În timp ce cădea a strigat: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi!”. Și îndată a văzut înaintea lui o călugăriță, care l-a prins și l-a lăsat pe pământ, fără să pățească nimic și s-a făcut nevăzută.

Atunci creștinul a mulțumit din suflet Maicii Domnului și ducându-se la poarta mănăstirii a bătut să i se deschidă. Auzind ierodiaconul Meletie vocea celui care striga, s-a dus și l-a înștiințat pe părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Venind, au deschis poarta și recunoscând pe cel care striga l-au întrebat ce s-a întâmplat și cum a ajuns în afara porții

Iar el, povestindu-le cu lacrimi în ochi cele întâmplate, slăvea pe Preasfânta Fecioară.

Apoi, mergând în biserică, s-a închinat la icoana Maicii Domnului și a dăruit mănăstirii calul cu care venise, iar în următorul an a adus o candelă de argint, care se află agățată în fața icoanei până în ziua de azi, amintind de minunea făcută.

***SURSA:  https://doxologia.ro/viata-bisericii/sfantul-munte-athos/minuni-ale-icoanei-maicii-domnului-

  • * * *

Icoana din Minsk a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost adusă de Sfântul Vladimir, cneaz de Korsun, și așezată în Catedrala Adormirii Fecioarei Maria (sfințirea bisericii din 996 este sărbătorită pe 12 mai).

În anul 1500, în timpul ocupării Kievului de către Khan Mengli Giray, un tătar a dezbrăcat icoana de îmbrăcăminte și podoabe, după care a aruncat-o în râul Nipru.

După o vreme, aceasta a fost găsită plutind în râul Svislocha, lângă Minsk.

Înconjurată de o lumină extraordinară, icoana a fost adusă la mal și dusă la Biserica Nașterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pe proprietatea domeniului prinților de Minsk. Aceasta a avut loc pe 13 august 1500.

Icoana Maicii Domnului din Minsk a fost dusă la Mănăstirea Greco-Catolică „Sfântul Duh” în 1616 și a fost returnată ortodocșilor în 1839. Biserica Mănăstirii „Sfântului Duh” a devenit catedrală ortodoxă și a fost închinată Sfinților Petru și Pavel

 În fiecare vineri se citeşte un acatist în fața Sfintei Icoane, și multe minuni se săvârșesc în acest loc.

Traducere și adaptare: Mihai-Alex Olteanu

 

Repaosul de-a lungul timpului

La speciile animale somnul este cu precădere prolifazic (nu se concentrează pe timpul nopții, este fragmentat în mai multe episoade de-a lungul celor 24 de ore). Ce l-a determinat oare pe om, pe parcursul evoluției sale, să-și “compacteze” somnul într-o perioadă unică, nocturnă?

Se consideră că somnul omului, ca și cel al celorlalte animale superioare, este polifazic în mod natural. A fost însă împins către un comportament monofazic din necesitate, în vremurile în care lupta pentru supraviețuire (și omul este un animal slab din punct de vedere fizic) era deosebit de aspră: ființa diurnă și cu o puternică orientare vizuală (masa scoarței cerebrale dedicată aparatului vederii este, la om, superioară celei a oricărui alt mamifer), animalul-om a ales, fiindu-i greu să vâneze noaptea, să-și concentreze în orele nocturne nevoia lui de somn.

În care moment al evoluției s-a înregistrat această inversare de comportament? Niciodată, din punct de vedere antropologic, dacă vorbim de inversare: omul și-a păstrat o mare maleabilitate în comportamentul somn-veghe și, în orice caz, o disponibilitate înnăscută pentru somnul polifazic.

Cum se face, atunci, că nici un alt mamifer evoluat nu a trecut, la fel ca omul, la somnul monofazic? Poate pentru că omul, situat în vârful piramidei inteligenței animale, a știut cel mai bine să-și protejeze, să-și apere somnul său monofazic: într-un somn îndelungat, o ființă este mult mai lipsită de apărare. De aici și tendința, atât de răspândită la animale, de a-și fragmenta somnul. Girafa doarme 2 ore din 24 și chiar și aceste două ore sunt fragmentate în zece sau mai multe somnuri de câteva minute. Delfinul orb (Platanista indi) doarme numai cate 90 de secunde de fiecare dată (adormind, de altfel, cu rândul numai câte o jumătate de creier).

În ceea ce-l privește pe om, oare ce-l determina să treacă de la polifazicitatea somnului noului-născut la monofazicitatea somnului adultului? Credem că există două mecanisme posibile: primul ar consta din tendința de a lipi împreună două faze succesive de somn (sleep-glue este denumirea folosită de cercetători și reprezintă un fenomen tipic al evoluției biochimiei sistemului nervos uman) sau poate că tendința către somnul monofazic a rezultat din cauze de ordin practic: vrând să rămână cât mai mult timp trează, din curiozitatea tipică a speciei umane, copilul care evoluează spre vârsta adultă tinde să-și comprime, forțat, somnul în orele nocturne.

Există certitudinea ca o reintoarcere stabilă la somnul polifazic nu va produce daune? Și în acest caz, numai testele de lungă durată vor putea furniza un răspuns sigur. Până în prezent, din experiențele efectuate, nu au rezultat asemenea daune. Cu o limită însă: circa jumătate din persoanele testate se adaptează la trecerea către somnul polifazic, cealaltă jumătate opune rezistență la abandonarea monofazicului.

Care ar fi categoriile de profesii care ar beneficia de o eventuală generalizare a somnului polifazic? S-ar putea alcătui o listă destul de lungă. Să ne gândim numai la militarii în misiune, la mecanicii de locomotivă, la piloții avioanelor de cursă lungă, la cosmonauți, medici, șoferi de TIR-uri ș.a.m.d. Pentru toți posibilitatea de a-și păstra deplina eficiență cu ajutorul unor somnuri fragmentate, de câteva minute (timp în care ar fi înlocuiți, bineînțeles, de un asistent sau de un coleg) și nu de 6 sau mai multe ore de somn continuu, constituie un important avantaj profesional.

Printr-un somn fragmentat, însumând zilnic doar o oră și jumătate, Leonardo da Vinci și-a prelungit, practic, existența (cel puțin așa se povestește …) cu circa 30 de ani.

Sursa:  http://www.interferențe.ro/repaosul-de-a-lungul-timpului.html

 

SOMNUL

Somnul este descris ca o stare fiziologică și periodică de repaus ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară , prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise. (Dex ‘98)

Somnul este influențat de vârstă: nou-născutul doarme 20 de ore din 24, sugarul 14, copilul 12, tânărul 8, vârstnicul 4-6 ore cu treziri frecvente (Iamandescu, 2002), dar și de sex (femeile dorm mai puțin), starea emoțională, precum și poziția în care dormim.

Trebuie știut faptul că somnul este ciclic și apare la fiecare 2 ore.

El cuprinde 4 faze care se repetă succesiv de 4 sau 5 ori în timpul unei nopți. Prima fază, adormirea, se derulează într-un interval de timp cuprins între 5 și 15 minute. A doua fază este reprezentată de un somn ușor, care durează între 10 și 40 de minute. Apoi urmează somnul profund, care poate oscila între 10 și 30 de minute. Aceste 3 faze formează etapa de somn lent, în timpul căreia electroencefalograma reliefează o încetinire a activității creierului în raport cu activitatea din starea de veghe.

Ultima fază, cea a somnului paradoxal, care durează între 15 și 20 de minute, este cea a viselor. În acest stadiu, activitatea cerebrală este intensă: celulele nervoase se electrizează, declanșându-se o adevarată “furtună cerebrală”.

Nu trebuie uitate nici cauzele banale de insomnie ce țin de un regim de viată defectuos: mese de seară copioase, abuz de cafea, tutun, alcool. Ba chiar și unele medicamente, cum sunt cele cardiovasculare, vitamina C și chiar somniferele, se pot constitui în factori perturbatori ai “orologiului” nostru biologic.

Fără a nega rolul important al somniferelor, calmantelor, tranchilizantelor în tratarea insomniilor, medicii recomandă și alte modalități, cum ar fi acupunctura sau meloterapia.

http://www.interferente.ro/repaosul-de-a-lungul-timpului.html