”Semănătorii de şah”

Motto: „A învăţa pe cineva înseamnă… a schimba o viaţă pentru totdeauna!”

Foarte adevărat este sensul cuvintelor din acest motto, dar tot adevărat este şi inversul, adică şi celui care învaţă pe cineva, implicit nouă, ni s-a schimbat viaţa pentru totdeauna deoarece această activitate are legătură directă cu dăruirea profundă şi dragostea faţă de copii. A învăţa şah pe cineva este un univers al cunoaşterii. Noţiuni identice se predau diferit fiecărui copil, după capacitatea lui de absorbţie a cunoştinţelor, răbdarea lui de a te asculta şi mai ales a interesului manifestat de a învăţa şah.

Un copil poate învăţa şah, dacă există talent şi plăcere. Şahul este un remediu excelent pentru disciplină, o ştim din proprie experienţă. D-l prof. Partenie Mihai a scris o poveste a şahului şi a dezvăluit-o ”bobocilor”, care au îndrăgit pe loc povestea şi prin intermediul ei au învăţat foarte ușor denumirea pieselor, precum şi aşezarea lor pe tabla de şah.

Este dificil şi obositor în acelaşi timp, pentru că întâi trebuie „să pregăteşti terenul bun pentru a semăna şahul”, dar şi satisfacţia este mare de ambele părţi în caz de reuşită.

Apoi, când apar mugurii, ….când îmbobocesc, ….trebuie să ştii să-i îngrijeşti cu drag, căci vor trece prin arşiţa pasiunii de a juca şah şi de a fi mereu învingători, ceea ce este imposibil şi dacă nu va fi aşa, vor trece prin vânt şi ploi şi se vor ofili, în loc să înflorească.

Am explicat doar o frântură din viaţa noastră de antrenori, care s-au dedicat „semănării şahului în rândul copiilor şi juniorilor ”. Pentru că lecţiile vor fi de iniţiere în şah, programa este uşor de parcurs, relaxantă.

Noi știm și vom avea o evidență pe care o vom publica, știm că elevii înscriși la Școala de Șah ”Visul unui pion”, au pe lângă șah și alte opțiuni de activități extrașcolare precum ar fi: diverse meditații, înot, dansuri populare, dansuri moderne, pian, chitară, pictură, judo. Ei participă și acolo la concursuri (și obțin premii în cupe și medalii) concursuri care uneori se suprapun cu concursurile noastre de șah. Astfel programul lor este foarte încărcat pe lângă programa școlară, aceasta fiind pe primul plan.

Vă dați seama că nu pot avea rezultate în concursuri pe aceeași treaptă cu sportivii care fac performanță și își alocă timpul de pregătire exclusiv șahului, prin antrenament de 24 ore pe lună și participare intensă la concursuri.

Și totuși elevii noștri se clasează destul de sus în clasamentele finale ale concursurilor și obțin cupe și medalii, iar în paralel apar și notele foarte bune la școală și la examenele din clasa a VIII-a, bacalaureat și admitere la facultate.

În această situație talentul și antrenamentul în șah, în cadrul școlii noastre, își spun cuvântul. De aceea spre a fi cunoscută activitatea noastră publicăm periodic Revista Clubului Sportiv Mediator, ”Visul unui pion” ajuns la nr.9, în iunie 2017.

Desigur în funcţie de evoluţia şi dorinţa copiilor se poate opta pentru „Cursul de avansaţi”,cu modificarea aferentă a programului de pregătire și un angajament ferm scris pentru a ști fiecare elev ce nivel în șah și-a însușit și care este țelul lui.

Un trandafir superb cu sute de petale

Știm cu câtă grijă părinții noștri ne ajută să facem primii pași când coborâm din pătuț, apoi primii pași la grădiniță și apoi la școală.

Asa e în viata, dar asa este si în sah. Noi, antrenorii suntem preocupati de primii pasi la antrenamentul unui copil de 4 ani, 5 ani si am avut situatii si a unor copii care erau deja elevi. Sunt emotivi, privesc în jos, ramân lipiti de mama sau de tata si lânga usa pentru a pleca repede. Dar numai dupa câteva cuvinte calde si îmbietoare, încet, încet da mânuta d-lui profesor si se aseaza la masa.

Începe un dialog vioi si când rasuna în sala vocea cristalina care da raspunsuri bune întrebarilor puse, ba se mai aude si râsul care desfata urechile celor din jur,

stim ca am mai adunat o petala a trandafirului din viata noastra de antrenori.
Un trandafir superb cu sute de petale!!

Si anii trec… copiii pe care i-am tinut pe genunchi ca pe nepotii nostri, acum sunt mari, sunt adolescenti unii dintre ei, altii au 17, 18, 19, 20 sau chiar 23 de ani si an de an alti boboci le iau locul.

Suntem multumiti pentru ca observam ca cei care joaca în concursuri mai rar, dupa posibilitati, dar atunci când revin, joaca foarte bine si se observa maturitatea în joc, creativitatea lor, sunt partide pe care ai vrea sa le revezi din când în când atât sunt de frumoase.

Este si rezultatul stradaniei noastre.Ei sunt acum liceeni sau studenti si ne privesc cu drag si bucurie, ne saluta si ne întreaba de sanatate. Noi, avem câteva fire argintii în par dar mereu glumim ca, înca suntem tineri…ca nu am trecut de 40 de ani.

Eu caut sa dezleg misterul întelepciunii si a memoriei la vârsta a treia, de care multi batrâni nu se pot bucura fiind foarte bolnavi si suferind de uitare.

Aceasta memorie a întelepciunii este un mare dar pe care Dumnezeu ni l-a facut noua oamenilor si asa este bine ca ceea ce Dumnezeu ne-a daruit cu atâta dragoste, omul sa nu risipeasca.

Chiar daca suntem pensionari sa încercam sa folosim mintea in continuare pentru a citi, pentru a învata înca lucruri noi, limbi straine si sa jucam sah, caci asa cum am mai spus,

sahul este „elixirul tineretii”.

Pagină realizată de Eleonora şi Partenie MIHAI, antrenori la Clubul Sportiv Mediator