Bunicii

Albiți de vreme și necazuri,
La gura sobei, povestesc.
– Știi tu când pentru prima oară
Ți-am spus atunci că te iubesc?

-O, da, zâmbește blând bătrâna,
Și eu ți-am dat, spre amintire,
Din părul meu, o buclă de-aur,
Ca semn de vecinică iubire.

– O țiu, moșneagul îi răspunde.
Și printre foile-nvechite,
Șuvița de-aur i-o arată,
Simbol de zile fericite.

Plângând ca doi copii, alături,
S-au sărutat pe frunte, dulce.
Târziu de tot, în acea seară,
S-au dus bătrânii să se culce.

Sursa:http://poetii-nostri.ro/radu-d.-rosetti-bunicii-poezie-id-29849/
Adăugat de: Adina Speranța

 

Teatru

Așa e, lumea e un teatru
Și noi suntem actorii ei.
Da, dar în celelalte teatre
Când ești pe scenă știi ce vrei.

Pe câtă vreme, teatrul lumii
Îl joci cu rolul ne-nvățat
Și nu e nici măcar suflerul,
Să-ți sufle când te-ai încurcat.

Versuri – Radu D. Rosetti
Adăugat de: Adina Speranța

DASCĂLUL NU PIERE

Oricât s-ar dezvolta tehnologia,
Prietenă cu omul juvenil,
Un dascăl va rămâne alifia
Ce vindecă un suflet de copil.

Oricât de mult ar scrie-acum tiparul,
Iar litera de mână stă la colț,
Tot dascălul dezleagă-abecedarul
Și nu pot sta, în locul lui, roboți.

Bijutier, el scrijelește-n inimi,
Podoabe strălucind cu nestemate
Și construiește-ncet, încet, istorii
Ce niciodată nu pot fi uitate.

El, zi de zi, împarte avuție,
Cunoaștere și câte n-ai gândit…
De unde are-atâta bogăție?
De la copii primește înzecit!

Oricât ar avansa tehnologia
Și-ar sta în bancă-alături de copil,
Un dascăl va rămâne doctoria
Ce modelează sufletul fragil.

Un dascăl bun nu piere niciodată!
Icoana lui străluce tot mai viu!
El intră-acolo, în inima curată
Și face roditor orice pustiu.

( Ana Vecerdea Ardelean)

 

SONETUL CALULUI

N-am călăreț și nici harnașament,
deși – cum știți – nu sunt un cal hoinar,
iar când mă plimb, întotdeauna sar,
ca orice cal de curse – competent.

În general vorbind, sunt vigilent
și – totodată – foarte temerar;
de câte ori consider necesar,
provoc doi adversari – concomitent.

Eu sunt unicul cal autorizat – din
vremurile foarte depărtate –
să dau un „etouffe” – vestitul mat.

Iar dacă mă conduci după un plan,
Ca-n Iliada din antichitate,
Mă pot preface într-un cal… troian.

Autor, Mircea Codrescu

Tunelul timpului

falkirk-wheel-wallpapers-28573-319633

Autor: Mihaela CD

De-atatea  ori  in  gand  m-am intrebat
Oare  de ce  suntem   asa   inconstienti
Puternic ne  luptam  ca-ntr-un  combat
De parc-am fi in viata asta permanenti

Ca  suntem  doar  niste   bieti   calatori
Ce grabiti trecem prin a timpului tunel
Si  orisicat  am  vrea  sa fim  staruitori
Spre    capat    ne-ndreptam,   incetinel

Dar  nu  ne   pasa,  si-alergam    mereu
Ne  zbatem   s-avem   bunuri  si  palate
Insa  cand se  sfarseste al vietii  traseu
Nimic nu luam cu noi ,aici raman toate 

Dar vine-o  vreme  cand  ne  desteptam
Credinta -n  constiinta  ne  face  lumina
Ca  inspre  alta viata  noi ne indreptam
La  capatul  tunelului  e viata celestina!

SURSA:https://www.poeziipentrusufletulmeu.com

 

Fii om bun

fii om bun de teodora dumitru

Autor: Teodora Dumitru 

Dacă ai inima bună,
Și ți-e sufletul curat ,
Sigur ,în această lume,
Ești omul cel mai bogat !

Fii om bun cu suflet mare,
Dăruiește din cât ai
Și acelui care n-are …
Și îți faci averi în Rai !

Fii om bun , nu costă bani ,
Să privești în jurul tau ,
Spre acei care de ani,
Se zbat în necaz și greu !

Dacă dăruiești din suflet,
Pentru tine dăruiești ,
Viața e ca un descântec ,
Din ce dai mai mult primești !

Dacă-n suflet ai credință,
Și ți-e inima blajină ,
Urci atunci ,cu biruință,
Multe trepte spre lumină!

N-am averi în astă lume ,
Sincer, nici nu mi-am dorit !
Sunt bogată-n fapte bune ,
Mi-a păsat și-am dăruit !

Când voi trece mai departe ,
Granițele acestei lumi ,
Voi răspunde doar cu fapte ,
Care-n suflet fac minuni!

Las averile în grija ,
Celor care le iubesc ,
Eu am învățat deja ,
Din puțin să dăruiesc !

Simt atunci o bucurie,
Și-o lumină-mi scaldă fața ,
Dăruind, îmi place mie ,
Să mă răsplătească viața !

SURSA: https://poeziipentrusufletulmeu.com/2019/02/04/fii-om-bun/