Bancul zilei, 01.05.2019

La examen un student ia un bilet – nu știe. Ia altul – iarăși nu știe. Al
treilea – de asemenea…Și așa al patrulea, al cincilea…
Profesorul îl oprește și îi dă nota `5`. Ceilalți studenți se revoltă:
– Pentru ce?
– Cum pentru ce? După cum caută, înseamnă că știe ceva….

Sursa: http://www.bancuri-glume-poante.ro/bancuri/bancuri-cu-studenti.html


Diagonala ”Roentgen”

Diagonala  a1 – h8, pag. 155

Dezvoltarea nebunilor este o problema pe care fiecare jucător o rezolvă în felul său:

*Cei mai mulți își îndreaptă tirul spre punctele vulnerabile ale poziției adverse,

F7—-sau F2,  H7 —sau  H2.

Unii jucători se îngrijesc doar să-i scoată din poziția inițială, urmând să le decidă ulterior unde să-i așeze.

  • Alți jucători dezvoltă nebunii în fianchetto – pe diagonalele mari ale tablei.

 

Din această ultimă poziție, nebunul sau (nebunii) taie parcă tabla în două, controlând, atacând sau presând asupra câmpurilor aflate în raza sa de acțiune, străpungând – asemenea unui fascicol roentgen —  pionii și figurile care-i stau în față, pentru a-și exercita influența asupra unor porțiuni de teren momentan inaccesibile.

 Dezvoltarea în deschidere a nebunului de —fianchetto— poate fi folosită doar când jucătorul este preocupat de o apărare solidă și evitarea unor surprize neplăcute în deschidere. Dezvoltarea nebunilor în —fianchetto— constituie astăzi o metodă dintre cele mai bune de apărare a poziției regelui propriu și de contracarare a eventualei presiuni adverse pe diagonala respectivă.

* Un nebun așezat în fianchettă presează asupra câmpurilor centrale, controlează întreaga sa diagonala mare, atacă pionul advers de cal și uneori chiar turnul opus colțului său  iar dacă

  • adversarul a comis imprudența de a face rocada în zona sa de acțiune, trebuie să țină seama de posibilitatea unor ”COMBINAȚII PE DIAGONALA a1—h8”.
  • Dezvoltarea nebunului la —b2— are loc, mai ales, în deschiderile în care aceasta constituie ideea de bază
  • Deschiderile Nimzovici Larsen 1. b3
  • și Sokolski b4,
  • în diverse sisteme din dublu fianchetto,
  • din deschiderile Bird,
  • Reti,
  • engleza,
  • catalana,
  • indiana damei,
  • indiana regelui,
  • contragambitul Budapesta,
  • din apărarea olandeză
  • apărarea Tarrasch,
  • în unele variante din Gambitul damei
  • și Partida Pionului damei, chiar și în jocurile semideschise și deschise.

Întrucât, de cele mai multe ori, acest nebun are suficient de lucru pe diagonala sa inițială c1—-h6  sau pe una rezultantă, el este dezvoltat în fianchetto  la  b2, avându-se în vedere, mai ales, perspectivele de atac asupra poziției regelui advers rocat în partea scurtă …

1.e4      e5

2.d4      exd4

3.c3      dxc3

4.Db3   cxb2

5.Nxb2  Cf6

6.Cd2   lasă diagonala mare deschisă  -Nc5

7.Nc4   De7 trebuia să facă rocada, dar negrul mai vrea un pion

8.Cgf3  Ce4

9.0-0     Cxd2

10.Cxd2   0-0  acum decide atacul direct pe diagonala mare și albul dă MAT imparabil

11.Dg3 (și nu direct 11.Dc3 din cauza 11….Df6!)  –  g6

12.Dc3    Nd4

13.Dxd4  Df6

14.Dxf6   Cc6

15.Dh8#           1-0

Sursa:  Cartea  ”O idee străbate deschiderile”

Autor: Waisman

Bancul zilei de 29.04.2019

O babă se urcă într-un massaro și șoferul i se adresează:
-Mamaieee dă-te jos că nu mai sunt locuri!
-Cum să nu mai fie mamă locuri?
-Iți trebuie bilet bre.
Șoferul coboară din massaro asigurându-se că ușa de la bagaje e închisă. In acest moment baba se puse pe scaunul șoferului.Cei din massaro se adresează:
-Mamaieee ăla-i scaunul șoferului
-Lasă maică el e tânăr poate să stea și în picioare.

http://www.bancuri-glume-poante.ro/bancuri/bancuri-cu-batrani.html

Cum să ne pregătim pentru competiții

ÎNAINTE DE TURNEU

1.Exerciții tactice: Consider că exercițiile tactice sunt, poate, cel mai bun lucru la care se poate antrena un jucător înainte de un turneu (sau în general). De obicei, încerc să rezolv zilnic probleme tactice (probleme de mat, motive tactice, probleme scurte de finaluri) timp de 20-30 minute.

Cam cu o săptămână înainte de turneu, încerc de obicei să dublez timpul pe care-l aloc rezolvării de exerciții tactice. Spraggett pe interesantul lui site web recomandă efectuarea de măcar doua ore de antrenament tactice înainte de turnee. Așa că efectuați exerciții tactice înainte de turneu.

  1. Condiția fizică: Marele Botvinnik a fost unul dintre primii maeștrii care a inclus în mod obișnuit exercițiile fizice ca parte a pregătirii sale șahiste…). Exercițiile fizice sunt benefice pentru un jucător de șah din mai multe puncte de vedere. În primul rând, măresc nivelul de sânge și de oxigen in creier. În al doilea rând, corpul dumneavoastră va putea să suporte stresul mai eficient, cu mai multe condiționări. În al treilea rând, îmbunătățirea rezistenței este importantă în mod special pentru jucătorul de șah.
  2. Odihna Odihna potrivită este necesară pemtru minte și pentru corp ca să funcționeze cel mai eficient. În plus față de numărul de ore de somn de care corpul are nevoie, regularitatea în numărul de ore de somn este de asemenea importantă înainte de un turneu. Încercați să adormiți și să vă treziți la aceleași ore în mod regulat înainte de un turneu. Oferiți-i corpului dumneavoastră cam o săptămână ca să se ajusteze la orele de somn (daca diferă față de programul obișnuit).

4.Deschideri: Mulți jucători studiază deschiderile mult prea mult (și eu fac la fel). Totuși, înainte de un concurs, ar putea fi o idee bună să știi ce deschideri vei juca înainte de concurs.

  1. Gândiți în perspectivă: Poate ultimul sfat pe care pot să-l dau este cel pe care mi l-a dat un prieten (care se întâmplă să fie și maestru la șah): ” Până la urmă, este doar un joc. Distrează-te! Vei juca mai bine! De asemenea, ține minte, poți fi serios și să te distrezi în același timp! Este mult mai bine decât alternativa, să fi serios și să nu te distrezi”.
  2. Dieta: Asigurați-vă că mâncați în lungile zile de concurs. Un stomac gol poate distrage concentrarea de la partidă. Dar nici să mâncați ca un porc nu se face! Am văzut un tip mâncând o pizza mare între runde la World Open. Nu știu ce rezultate a avut, dar sunt sigur că acea pizza nu l-a ajutat.

CONCLUZIE: V-am oferit câteva recomandări obișnuite cu privire la modalități de pregătire pentru turnee. Ați observat probabil faptul că, câteva din recomandările mele implică aspectul condiției fizice în șah.

Sursa: (traducere de pe siteul Bryan’s Chess World) Posted by adrianstanca2009 pe Aprilie 20, 2009 Site: www. sahcuceausescu   

Legile lui Murphy

Nu are importanță cât de mult înveți pentru examen, ți se va pune o întrebare din acea mică parte de materie pe care nu ai mai apucat să o mai înveți.

Bateriile calculatorului de buzunar, de care te-ai folosit tot semestrul, vor ceda tocmai când vei avea de susținut examenul final la matematică.

Dacă trebuie să susții un examen cu cărțile pe bancă, în mod sigur vei uita cărțile acasă.

Tot ceea ce este între paranteze este de obicei ignorat. 

Cu cât înveți mai mult pentru un examen, cu atât vei fi mai nesigur în privința răspunsurilor pe care le vei da la examen.

Orarul claselor este de așa manieră stabilit astfel încât studenții să piardă maximum de timp între cursuri.

În ziua în care se dă testarea, cel puțin 15% din clasă va absenta.

Sursa:https://1cartepesaptamana.ro/40-de-citate-despre-educatie/

Creativitatea – Cum maximizați si declanșati momentul „Aha!”?

Postat by mihai eleonora antonia pe 24 aprilie, 2019

Cu ocazia venirii sale in România în data de 25 septembrie 2013, Daniel Goleman ne-a oferit permisiunea de a traduce o parte din articolele sale. Acesta de mai jos mie mi-a plăcut foarte mult și vi-l recomand cu plăcere!

Studii asupra creierului în legătură cu creativitatea arată ceea ce se întâmplă în momentul „Aha!”, în clipa în care avem o idee. Dacă ar fi să facem o analiză EEG a creierului într-un moment creativ am vedea că există o creștere bruscă în nivelul de activitate gamma, cu 300 de milisecunde înainte să avem sclipirea. Activitatea gamma indică fuziunea neuronilor, atunci când neuroni din arii disparate se conectează formând o nouă rețea neurală. Imediat după această explozie gamma, ideea intră în conștient.

Activitatea crescută se concentrează în zona temporală, un centru în partea dreaptă a neocortexului drept. Această zonă este responsabilă și pentru interpretarea metaforelor și înțelegerea glumelor. Ea este cea care înțelege limbajul subconștientului, ceea ce Freud numea „procesul primar”: limbajul poeziilor, al artei, al miturilor. Este logica visurilor, unde totul este posibil.

Creșterea bruscă în activitatea gamma indică faptul că o nouă idee se naște în creier. În acel moment celulele din emisfera dreaptă folosesc conexiuni cu alte părți ale creierului, utilizând informația colectată într-un mod nou.
Care este cea mai bună metodă de a mobiliza această abilitate a crierului? În primul rând să ne concentrăm intens asupra scopului sau a problemei și apoi să ne relaxăm: să ne eliberăm de povară.

Opusul relaxării, cramponarea pe găsirea unei soluții, poate avea efecte adverse asupra creativității. Dacă ne concentrăm constant pe găsirea unei soluții putem deveni din ce în ce mai stresați ceea ce ne-ar împiedica nu numai să identificăm o abordare nouă, ci și să avem o idee cu adevărat creativă.

Deci pentru a trece la stadiul următor este necesar să ne relaxăm. Spre deosebire de concentrarea intensă necesară rezolvării unei probleme printr-o abordare directă, stagiul trei este caracterizat de un ritm alfa susținut, care e sinonim cu o relaxare mentală, o stare de deschidere, de vis cu ochii deschiși și de abandon a realului, stare în care suntem mai receptivi la idei noi. Această abordare creează cadrul necesar pentru noile conexiuni care apar în timpul exploziei de activitate gamma.

Acele momente de creativitate spontană par a veni de nicăieri, dar putem bănui că același proces a avut loc și atunci cînd ne-am implicat activ într-o oarecare măsură în rezolvarea creativă a unei probleme. Chiar și atunci când idei creative par a apărea din neant, creierul poate trece prin cele trei stagii clasice.

Pe de altă parte, bănuiesc că cele trei sau patru stagii clasice ale creativității sunt, mai mult sau mai puțin, o ficțiune utilă – spiritul creativ este mai liber decât în măsura evocată mai sus. Consider că principala acțiune neurală oscilează între concentrarea intensă pe problemă și relaxare. Și când ideea creativă apare, mai mult ca sigur că al nostru creier a trecut prin aceeași activitate gamma observată în laborator.

Exploziile gamma au loc de obicei în mod aleatoriu – nu pot fi induse. Dar cadrul mental poate fi pregătit. Setarea acestui cadru include definirea problemei apoi imersiunea în ea, urmată de abandonul total. Activitatea gamma este cel mai probabil să aibă loc în acest al treilea stadiu, acompaniată de momentul „Aha!”, acel bec care se aprinde în benzile desenate cînd unui personaj îi vine o idee.

Există și o reacție fizică câteodată simțită în timpul unei explozii gamma: plăcere. Momentul „Aha!” este însoțit și de fericire. Apoi mai există și cel de-al patrulea stagiu, implementarea, în care o idee bună poate supraviețui sau nu.

Îmi amintesc o discuție cu directorul unui uriaș centru de cercetare, cu 4000 de oameni de știință și ingineri. Mi-a spus următoarele: „avem o regulă în ceea ce privește ideile creative. Dacă cineva vine cu o idee nouă, în loc ca următoarea persoană care vorbește să o demonteze – lucru care se întâmplă mult prea des – el sau ea trebuie să spună că e o idee bună și să o suțină cu argumente”.

Ideile creative sunt ca un boboc fragil – trebuie să fie îngrijite pentru a crește.

Mai multe pe această temă găsiți în cartea mea „Creierul și inteligența emoțională: noi abordări” (The Brain and Emotional Intelligence: New Insights) de la More Than Sound.

Scris de Daniel Goleman

Sursa: https://www.marian-rujoiu.ro/creativitatea-momentul-aha/