Posted by Costin Beiu pe ianuarie 30, 2017
Rivalitățile în sport sunt fascinante; între persoane, și uneori, între țări. În box a fost Muhammad Ali vs Joe Frazier, și de mulți ani în cricket, a fost între Indiile de Vest și Australia. În fotbal, nu pot găsi o rivalitate mai mare și mai pasionantă decât Guyana și Surinam.
Chiar și acum rivalitatea dintre cei doi giganți ai șahului Karpov și Kasparov nu s-a încheiat. Au urmat după pentru titlul mondial, în secolul XXI meciurile de șah rapid și blitz
Șahul de asemenea are marile sale rivalități. Jocul reprezintă o luptă psihologică, și intelectuală la masa de joc. Nici un cuvânt nu se schimbă în timpul competiției. Mintea gândește și vorbește în toată perioada partidei. Tot ce îți dictează mintea vei face cu claritate și precizie la tablă cu propriile piese. Nu sunt necesare cuvintele.
Deși nu se fac schimb de cuvinte, sau schimburi de natură fizică, marile rivalități din șah sunt comparabile cu cele din alte discipline sportive. Simțim dispreț față de adversarul nostru, sau în limbajul lui Bobby Fischer “ne place să îi vedem agitați”. În multe ocazii, jucătorii refuzau să își strângă mâna înainte de începerea partidei, forțând FIDE să introducă această regulă obligatorie.
Alehin vs Capablanca, Fischer vs Spassky, și Karpov vs Kasparov sunt câteva rivalități din lumea șahului. După cum se spune, nu există dragoste pierdută între acești jucători când se luptau pentru supremație. Aceștia au fost titanii șahului. Capablanca era atât de sigur pe el încât declara că șahul este la fel de natural ca și respiratul.
Mintea lui funcționa la nivel de sinteză, și tot ce se întampla la masa de joc era la fel de natural ca și respiratul. Între 1916 și 1924 nu a pierdut nici un meci! Era cunoscut ca și “mașina cubaneză de șah”. Nimeni nu îl putea atinge.
În 1927, când Capablanca era în vârful carierei și se considera invulnerabil, i-a acordat dr. Alehin șansa să acceadă la titlul de campion mondial. Aici Capablanca a ajuns la propriul Waterloo. Brusc, ceea ce trebuia să fie o victorie fără eforturi, s-a dovedit a fi o luptă istovitoare cu remize una dupa alta. Capablanca se afla în poziția de luptă pentru viața sa. Șahul nu mai era așa de simplu precum respiratul. A pierdut titlul la Alehin și nu i s-a mai acordat șansa la revanșă. In acea perioadă nu exista o structura care să guverneze șahul și care să ceară campionului să își apere titlul. Campionul își alegea adversarul. După 9 ani de la meciul din 1927 cei doi s-au reintâlnit față în față la un turneu, iar Capablanca a invins.
Traducere dupa Errol Tiwari, Straboek News.
SURSA: https://iulianceausescu.wordpress.com/2017/01/30/rivalitatea-in-sah-psihologica-sau-intelectuala-2/