Postat by mihai eleonora antonia pe 24 aprilie, 2019
Cu ocazia venirii sale in România în data de 25 septembrie 2013, Daniel Goleman ne-a oferit permisiunea de a traduce o parte din articolele sale. Acesta de mai jos mie mi-a plăcut foarte mult și vi-l recomand cu plăcere!
Studii asupra creierului în legătură cu creativitatea arată ceea ce se întâmplă în momentul „Aha!”, în clipa în care avem o idee. Dacă ar fi să facem o analiză EEG a creierului într-un moment creativ am vedea că există o creștere bruscă în nivelul de activitate gamma, cu 300 de milisecunde înainte să avem sclipirea. Activitatea gamma indică fuziunea neuronilor, atunci când neuroni din arii disparate se conectează formând o nouă rețea neurală. Imediat după această explozie gamma, ideea intră în conștient.
Activitatea crescută se concentrează în zona temporală, un centru în partea dreaptă a neocortexului drept. Această zonă este responsabilă și pentru interpretarea metaforelor și înțelegerea glumelor. Ea este cea care înțelege limbajul subconștientului, ceea ce Freud numea „procesul primar”: limbajul poeziilor, al artei, al miturilor. Este logica visurilor, unde totul este posibil.
Creșterea bruscă în activitatea gamma indică faptul că o nouă idee se naște în creier. În acel moment celulele din emisfera dreaptă folosesc conexiuni cu alte părți ale creierului, utilizând informația colectată într-un mod nou.
Care este cea mai bună metodă de a mobiliza această abilitate a crierului? În primul rând să ne concentrăm intens asupra scopului sau a problemei și apoi să ne relaxăm: să ne eliberăm de povară.
Opusul relaxării, cramponarea pe găsirea unei soluții, poate avea efecte adverse asupra creativității. Dacă ne concentrăm constant pe găsirea unei soluții putem deveni din ce în ce mai stresați ceea ce ne-ar împiedica nu numai să identificăm o abordare nouă, ci și să avem o idee cu adevărat creativă.
Deci pentru a trece la stadiul următor este necesar să ne relaxăm. Spre deosebire de concentrarea intensă necesară rezolvării unei probleme printr-o abordare directă, stagiul trei este caracterizat de un ritm alfa susținut, care e sinonim cu o relaxare mentală, o stare de deschidere, de vis cu ochii deschiși și de abandon a realului, stare în care suntem mai receptivi la idei noi. Această abordare creează cadrul necesar pentru noile conexiuni care apar în timpul exploziei de activitate gamma.
Acele momente de creativitate spontană par a veni de nicăieri, dar putem bănui că același proces a avut loc și atunci cînd ne-am implicat activ într-o oarecare măsură în rezolvarea creativă a unei probleme. Chiar și atunci când idei creative par a apărea din neant, creierul poate trece prin cele trei stagii clasice.
Pe de altă parte, bănuiesc că cele trei sau patru stagii clasice ale creativității sunt, mai mult sau mai puțin, o ficțiune utilă – spiritul creativ este mai liber decât în măsura evocată mai sus. Consider că principala acțiune neurală oscilează între concentrarea intensă pe problemă și relaxare. Și când ideea creativă apare, mai mult ca sigur că al nostru creier a trecut prin aceeași activitate gamma observată în laborator.
Exploziile gamma au loc de obicei în mod aleatoriu – nu pot fi induse. Dar cadrul mental poate fi pregătit. Setarea acestui cadru include definirea problemei apoi imersiunea în ea, urmată de abandonul total. Activitatea gamma este cel mai probabil să aibă loc în acest al treilea stadiu, acompaniată de momentul „Aha!”, acel bec care se aprinde în benzile desenate cînd unui personaj îi vine o idee.
Există și o reacție fizică câteodată simțită în timpul unei explozii gamma: plăcere. Momentul „Aha!” este însoțit și de fericire. Apoi mai există și cel de-al patrulea stagiu, implementarea, în care o idee bună poate supraviețui sau nu.
Îmi amintesc o discuție cu directorul unui uriaș centru de cercetare, cu 4000 de oameni de știință și ingineri. Mi-a spus următoarele: „avem o regulă în ceea ce privește ideile creative. Dacă cineva vine cu o idee nouă, în loc ca următoarea persoană care vorbește să o demonteze – lucru care se întâmplă mult prea des – el sau ea trebuie să spună că e o idee bună și să o suțină cu argumente”.
Ideile creative sunt ca un boboc fragil – trebuie să fie îngrijite pentru a crește.
Mai multe pe această temă găsiți în cartea mea „Creierul și inteligența emoțională: noi abordări” (The Brain and Emotional Intelligence: New Insights) de la More Than Sound.
Scris de Daniel Goleman
Sursa: https://www.marian-rujoiu.ro/creativitatea-momentul-aha/