E știut că începătorii fac mutări „la prima mână”, cum s-ar spune, adică nu au un plan de joc pe termen lung, ci se uită ce piese să mai atace și în funcție de asta decid ce mutare să facă.
Nu trebuie să facem așa, ci să ne stabilim întotdeauna un plan de joc și asta încă de la începutul partidei. În debutul partidei, planul constă în tipul de control al centrului pe care vrem să-l aplicăm, în alegerea rocadei pe care dorim să o facem, în stabilirea de pioni pivoți și modalitatea în care vrem să ne dezvoltăm piesele.
Planul de joc nu este unitar pe toată durata partidei din cauză că avem în fața noastră un adversar care dorește și el să-și impună propriul plan de joc. Planul de joc se poate schimba pe parcursul partidei și chiar este necesar să se modifice atunci când vedem că suntem împiedicați să-l realizăm.
El trebuie fie reactualizat, funcție de poziție, fie schimbat complet și înlocuit cu altul, dar în nici un caz nu ar trebui să jucăm la întâmplare, fără un plan de joc. Jocul la întâmplare duce sigur la eșec.
Acum, în urmărirea planului de joc e foarte important tempo-ul, adică să nu pierdem vremea făcând mutări inutile, de ex. să plimbăm calul de colo, colo sau nebunul sau mai știu eu ce altă piesă.
În general, nu e bine să facem mutări consecutive cu aceeași piesă decât în cazuri forțate, de amenințare sau altfel. Aceste mutări consecutive cu aceeași piesă se numesc pierderi de tempo pentru că ele întârzie aplicarea planului gândit.
Orice întârziere în plan poate duce la zădărnicirea lui. Inversul tempo-ului pierdut este cel câștigat. Un tempo câștigat este atunci când facem o mutare și îl obligăm pe adversar la o mutare forțată, prevăzută de noi, și nu la una normală care ar putea periclita punerea în practică a planului nostru.
Exemplu de astfel de câștig de tempo sunt acele mutări din plan care sunt și amenințări directe sau indirecte la piese ale adversarului. Câștigul de tempo face ca planul de joc sa fie promovat cu ușurință, fără ca adversarul să se poată împotrivi suficient.
Sigur, la început vom elabora planuri de joc mai slabe sau nerealiste dar, încet, încet, vom învăța să elaborăm planuri tot mai realiste și complete pe măsură ce înaintăm în experiență, jucând cât mai multe partide.
Foarte important! Revedeți partidele jucate, în special cele pierdute și analizați planul sau planurile de joc utilizate și găsiți-le toate defectele. Dacă nu faceți asta veți progresa mult mai încet. Din partidele pierdute se învață cel mai mult.
Publicat de Constantin Clement Velier la 12:03
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest