Categorie: Fără categorie

Strigătul mut a lui Dumnezeu către Fii Săi!

“M-am uitat la tine când te-ai trezit de dimineață.

Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi. Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu. Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui: Buna dimineata! Dar erai mult prea ocupat.

Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am surprins pentru tine cerul cu culori si cânt de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea.

Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci sa-Mi spui doua vorbe.

Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine. In schimb, suparat, M-ai injurat. Doream atat de mult sa-Mi vorbesti.

Oricum ziua era, inca, lunga! Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, iar Eu am asteptat.

Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine.

Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori pentru tine o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat… Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine. Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata…Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau.

Te iubesc atat de mult incat te voi rabda!

Acum esti pe punctul de a te trezi din nou. Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi,imi vei acorda putin timp din timpul daruit tie.

Iti doresc o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos ! Al tau Tata, Dumnezeu.”

Sursa

“E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“

Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la sanatoriu, asa cum face de multa vreme, ca sa ia micul dejun cu sotia.

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava grav de Alzheimer, sta la sanatoriu sub o atenta observatie de ceva vreme. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte cine este el… Si-atunci il intreb mirata:

“Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“.

Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde:

“E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti.

Mi-am inghitit lacrimile, spunandu-mi in sinea mea:

“Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!… Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal.

Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat.

Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

Sursa

Povestire cu tâlc – “Un pahar de lapte”

Într-o zi, un tânăr sărac care vindea diferite mărfuri din poartă în poartă ca să-şi plătească studiile la universitate, găsi în buzunar doar o monedă de10 cenţi şi-i era foame.

Decise să ceară ceva de mâncare la următoarea casă. Dar nervii lui l-au trădat când îi deschise uşa o femeie superbă. În loc să ceară ceva de mâncare, ceru un pahar cu apă.

Ea se gândi că tânărul părea înfometat, aşa că îi aduse un pahar mare cu lapte.
El îl bău încet şi după aceea întrebă:
– Cât vă datorez?
– Nu-mi datorezi nimic, răspunse ea. – Mama mea ne-a învăţat că trebuie să fim mereu buni cu cei care au nevoie de noi.

Şi el răspunse:
– Vă mulţumesc din suflet!

Când Howard Kelly plecă de la casa aceea, nu numai că se simţi mai uşurat, dar şi încrederea în Dumnezeu şi în oameni deveni mai puternică. Fusese pe punctul de a abandona studiile din cauza sărăciei.

După câţiva ani, femeia se îmbolnăvi grav. Medicii din satul ei erau îngrijoraţi. După puţin timp au trimis-o în oraş. Îl căutară pe Dr. Howard Kelly pentru o consultaţie. Când el auzi numele satului din care provenea pacientă, simţi în ochi o lumină specială şi o senzaţie plăcută. Imediat Dr. Kelly urcă din holul spitalului în camera ei.

Îmbrăcat în halatul lui, doctorul intră să o vadă. Capriciile destinului, era ea, o recunoscu imediat. Se întoarse în sala de vizite determinat să facă tot posibilul să-i salveze viaţa. Din ziua aceea urmări cazul femeii cu cea mai mare atenţie. Ea a fost operată pe cord deschis şi se recupera foarte încet. După o lungă luptă, ea învinse boala! Era în sfârşit sănătoasă!

Dat fiind că pacientă era în afara oricărui pericol, Dr. Kelly ceru biroului administrativ să-i trimită factură cu totalul cheltuielilor, ca s-o aprobe. O recontrolă şi o semnă. Mai mult, scrise ceva pe marginea facturii şi o trimise în camera pacientei.

Factura a ajuns în camera pacientei, dar ei îi era teamă să o deschidă, pentru că ştia că ar fi lucrat pentru tot restul zilelor sale ca să plătească costul unei intervenţii atât de complicate.

În sfârşit o deschise şi ceva îi atrase imediat atenţia: pe marginile facturii citi aceste cuvinte…
“Platită integral acum mulţi ani, cu un pahar de lapte” (Semnat Dr. Howard Kelly)

Ochii ei se umplură de lacrimi de bucurie şi fericită îl binecuvântă pe doctor pentru că-i salvase viaţa.

Să nu te îndoieşti că vei culege ceea ce semeni!

Sursa

 

 

Concurs Internațional de Șah, Jimbolia – 2017

INFO  ȘAH

Sâmbătă, 29.07.2017 la Palatul copiilor din Jimbolia, s-a desfășurat Cupa ”Zilele Jimboliene”, un Concurs de Șah Internațional, organizat de Primăria orașului Jimbolia.  Director de concurs – prof. Nemeș Adrian. Arbitrajul a fost asigurat de prof. Mihai Partenie, arbitru internațional, secondat la calculator de ing. Mihai Laura, arbitru.

Timpul de joc a fost 15 minute cu 3 sec. adăugire/ jucător, pe durata a 5 runde.

Nu s-a perceput taxă de înscriere.

Clasamentul general:

Campionul concursului a fost Ivanic Gojko, 5p. (Serbia), Locul 2. Crețu Cătălin, 4p (Ro. Jimbolia), Locul 3. Asavei Silviu 4p. (Ro. Jimbolia), Locul 4. Strunk Roland 4p, (Ro, Jimbolia), Locul 5. Agachi Laurențiu 4p, (Ro. Jimbolia- C.S.Mediator), Locul 6. Știrbescu Ilie (Ro, Jimbolia), Locul 7. Milian Marius (Ro, Arad), Locul 8. Ecim Predrag (Serbia).

C.S. Mediator a fost reprezentat de următorii copii:

Gr. B12: Duma Ioan  – Locul 1 Gr. B10: Duma Daniel – Locul 2 Gr. F10: Mașcaș Teodora – Locul 1 Gr. B 8: Vărșăndan Victor – Locul 1

Curtea Palatului copiilor, unde s-a desfășurat concursul, este amenajată într-un veritabil parc cu fântână arteziană. Totul emană o oază de liniște și desfătare. În timpul dintre runde, copiii au alergat plini de veselie pe aleile ușor însorite.

Pe toată durata jocului de șah, toți participanții și însoțitorii au fost serviți cu sărățele, prăjituri, apă și cafea. Mulțumim organizatorilor pentru că ne-a oferit ocazia de a participa la această frumoasă competiție care face parte din jocul de relaxare la sfârșit de săptămână, rezultatele nefiind trimise la F.R. Șah pentru omologare.

Istoria apariției celui mai inteligent joc din lume. Istoria șahului!!!

Patria șahului este India,unde cu mai bine de 2000 de ani în urmă, atunci când a apărut, jocul se numea „ciaturanga”. Într-un străvechi manuscris găsim o frumoasă legendă privind invenția șahului.

Cică trăia odată în India un tînăr împărat cu numele de Behub, un mare și cumplit despot. Adînc îndurerat de cruzimea împăratului, înțeleptul Nasir a hotărît să-l facă pe crâncenul suveran să-și dea seama de tirania și fărădelegile sale. În acest scop Nasir a inventat șahul,un joc în care pînă și cel din urmă pion (țăran) avea o extremă importanță pentru apărarea și salvarea regelui său, iar lipsa unui pion putea duce la pierderea partidei, adică la pierirea regelui.

Însușind noul joc, pe cât de ingenios pe atît de atrăgător, Behub, după mai multe reflecții a înțeles că trebuie să-și schimbe atitudinea față de oamenii simpli, de rând, și în scurt timp și-a cucerit atașamentul și dragostea poporului său. Drept răsplată pentru jocul care-l făcuse atît de înțelept, Behub i-a propus lui Nasir să-i ceară orice,chiar și o jumătate din împărăție. Făcând o plecăciune adâncă în fața domnitorului, Nasir a spus: ”Precum vezi, tu, stăpîne, tabla de șah are numai 64 de pătrate, dacă vrei într-adevăr să mă răsplătești din plin, puruncește-le sclavilor tăi să aducă din hambare boabe de grîu și să pună pe primul pătrat un bob, pe al 2-lea două, pe al 3-lea patru, pe al 4-lea opt ș.a.m.d, dublând de fiecare dată numărul boabelor.”

Ofensat de această rugăminte, care i s-a părut neserioasă, împăratul i-a propus să i se ceară altceva, mai de preț, dar înțeleptul ținea morțiș să i se facă voia și împăratul, vrînd nevrând, a poruncit sclavilor să-i satisfacă dorința.

În curând, împăratului i s-a înfățișat vistiernicul statului și i-a spus că, încercând să facă acele socoteli, ca să afle cât grâu i se cuvine lui Nasir și ajungând abia la jumătate, a atins o cifră atît de mare, încât în toată țara nu se va găsi nici o treime din numărul de boabe, cerut de inventatorul șahului. Astfel,împăratul a putut să se convingă o dată în plus de înțelepciunea și istețimea supusului său, om simplu, din popor.

SURSA