Bancul zilei de vineri, 14.09.2018

CAZONĂ

Un sergent îi învață pe recruți un exercițiu:

  • Comanda la mine! Piciorul stâng ridicat în față!

Comanda a fost destul de bine executată, dar Bulă ridică piciorul drept în loc de stângul. Văzând două cizme făcând pereche, sergentul strigă mirat:

  • Cine-i deșteptul care a ridicat amândouă picioarele? 

Sursa: Viața preafericitului Bulă în 1000 de bancuri

Indiferent ce spun oamenii despre tine, nu e problema ta …

Un om găseşte un şarpe pe moarte arzând într-un foc. Decide să îl scoată de acolo, dar când o face, şarpele îl muşcă. Din cauza durerii, omul îl scapă iar şarpele cade înapoi în foc. Bărbatul încearcă din nou să-l scoată din foc şi este încă o dată muşcat.

Între timp un bărbat care trecea prin zonă se apropie şi îi spune:
– Scuză-mă, dar eşti încăpăţânat! Nu inţelegi că de fiecare dată când încerci să-l scoţi din foc, te va muşca?

Bărbatul îi răspunde:
Natura şarpelui este să muşte, iar a mea este să ajut. Lucrurile acestea nu se vor schimba niciodată.

Astfel, cu ajutorul unei sârme, bărbatul scoate şarpele din foc, salvându-i viaţa.

Nu iţi schimba niciodată natura, chiar dacă cineva iţi face rău, nu-ţi pierde esenţa.
Ia-ţi doar măsuri de siguranţă.

Unii persecută fericirea, alţii cred în ea.

Fă-ţi griji mai puţin despre reputaţia ta şi mai mult despre conştiinţă.

Deoarece conştiinţa reprezintă ceea ce eşti tu, iar reputaţia ceea ce spun alţii despre tine.
Şi indiferent de ce spun oamenii despre tine, nu e problema ta … e problema lor.

Am deschis inimioara copilului și înăuntru L-am găsit pe Hristos!” ‒ mărturia unui chirurg cardiolog

5 Septembrie 2018 Minuni – Vindecări – Vedenii

Lacrimi curgeau din ochii chirurgului cardiolog. Însă ideile lui împotriva lui Dumnezeu, pline de egoism, reacționau înăuntrul lui: „Ai creat această făptură, ai creat această inimă. Este condamnat fără speranță să moară în câteva luni… De ce? De ce?!”.

Un oarecare băiețel fusese internat de urgență într-un spital. După examinările urgente făcute, doctorul a hotărât următorul lucru:

‒ Voi deschide inimoara ta…

Băiețelul l-a întrerupt brusc:

‒ Înăuntru, în inima mea, Îl veți găsi pe Hristos.

Chirurgul l-a privit într-un mod ciudat, necrezându-l, și-a încrețit sprâncenele și i-a spus:

‒ Voi deschide inimioara ta pentru a constata cauzele ce ți-au provocat boala.

 Da, dar când veți deschide inimioara mea, Îl veți găsi pe Hristos.

Doctorul a aruncat o privire stranie către părinții copilului care stăteau liniștiți alături de băiețel și a continuat:

‒ După ce voi constata cauzele, îți voi închide inimioara și pieptul și voi hotărî ce va urma.

‒ Desigur, dar Îl veți găsi pe Hristos înăuntrul inimii mele. Sfânta Scriptură spune că Hristos locuiește acolo, înăuntru. Toate imnele bisericești spun că Hristos locuiește acolo, înăuntrul inimii noastre. Dumneavoastră Îl veți găsi acolo, în inima mea.

Chirurgul cardiolog a izbucnit atunci:

‒ Îți voi spune ce voi găsi mai exact acolo în inima ta. Voi găsi un mușchi cardiac nepotrivit, o circulație redusă a sângelui și niște vase de sânge slăbite. Și atunci voi putea, dacă am posibilitatea, să te fac sănătos.

‒ Și-L veți găsi, de asemenea, și pe Hristos, Care se află acolo.

Doctorul a ieșit din salonul de examinare deranjat de insistența băiețelului. Sărăcuțul copil…

După cum spusese, a procedat la o intervenție chirurgicală. Cauzele bolii erau considerabile, după cum prevăzuse în rezultatul examinărilor. Nu putea să facă nimic.

Când a terminat operația, s-a așezat la biroul său pentru a înregistra în agenda sa de operații notițele cu privire la intervenție. La sfârșit a scris: „Nici o șansă de vindecare. Tratament: analgezice și odihnă absolută. Prognoză (s-a oprit): moartea va surveni în puțin timp”.

A lăsat agenda și s-a ridicat… S-a adresat apoi Hristosului despre care copilul îi tot vorbise cu insistență:

 De ce, a exclamat medicul, de ce ai făcut aceasta? L-ai trimis aici pe pământ. L-ai trimis cu această problemă. L-ai condamnat să moară de mic din cauza acestei probleme la inimă. De ce? De ce?!

Atunci, înăuntrul lui a auzit o voce care i-a răspuns:

‒ Acest copil nu-și are menirea de a trăi pe termen lung în turma voastră. Acest copil aparține turmei Mele și așa va fi pentru totdeauna. Aici, în turma Mea, nu există nici o durere. Se va liniști atât de mult cum nu-și poate imagina. Într-o oarecare zi, părinții lui îl vor reîntâlni aici și vor cunoaște pacea. Turma mea va continua să crească.

Lacrimi curgeau din ochii chirurgului cardiolog. Însă ideile lui împotriva lui Dumnezeu, pline de egoism, reacționau înăuntrul lui:

‒ Ai creat această făptură, ai creat această inimă. Este condamnat fără speranță să moară în câteva luni… De ce?

Vocea i-a răspuns atunci:

‒ Copilul trebuie să se întoarcă la turma Mea pentru că și-a săvârșit datoria sa pe acest pământ. Nu am creat pe copilul acesta pentru a-l pierde, ci pentru a regăsi o altă oaie pierdută.

Doctorul a înțeles atunci că acel copil nu venise întâmplător în acel spital. Venise pentru el. El însuși primise o învățătură creștinească. Multele sale reușite profesionale făcuseră ca propriul său suflet să devină ultima lui grijă.

A intrat așadar în salon și s-a așezat pe patul copilului, avându-i de partea cealaltă pe părinții aceluia.

Băiețelul s-a trezit și a murmurat:

‒ Ați deschis inimioara mea?

‒ Da! a răspuns cu bucurie doctorul.

 Și ce ați găsit înăuntru? a întrebat micuțul.

 L-am găsit pe Hristos! a răspuns chirurgul, plângând ca un mic copil.

Băiețelul și doctorul au devenit de atunci cei mai buni prieteni.

Sursa: https://doxologia.ro/minuni-vindecari-vedenii/am-deschis-inimioara-copilului

”Cand vin dureri pe calea ta

Și de nori negri se umple zarea
Să știi că este Cineva,
Ce-ți știe toată frământarea.

Când ochii tăi, două izvoare                                                  
Întind durerea pe obraz,
Există o mână iubitoare
Ce-alină lacrimi și necaz.

De ce să te afunzi in noapte
Și să te-acoperi de durere?
Ascultă ale credinței șoapte:
Există Har și Înviere.

Da! Domnul este lângă tine
Ți-alină inima-ntristată,
În suferință te susține
Și nu ești singur niciodată.

Nu-i vânt să nu se potolească
Nu este noapte fără zori
E-atâta dragoste cerească
Și-n prea învolburații nori…

Deci fii încrezător pe cale
Și-n orice vreme nu uita,
El știe lacrimile tale
Și e mereu la dreapta ta!”

    https://www.facebook.com/permalink.php?id=513746378639926&story_fbid=770879839593244