Despre PROMOVAREA PIONULUI, exemple preluate din Wikipedia

Promovare (șah)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigation Jump to search

Promovarea este un termen șahistic care caracterizează transformarea unui pion care atinge linia a opta la alegerea jucătorului în regină, cal, turn sau nebun de aceeași culoare (Just & Burg 2003:16). Noua piesă înlocuiește pionul pe același pătrățel, aceasta acțiune fiind o parte a mutării. Promovarea nu este limitată la piesele care au fost numai ce capturate (Schiller 2003:18-19). Promovarea pionului adeseori decide rezultatul sfârșitului jocului de șah.

Deoarece regina este cea mai puternică piesă, la majoritatea vastă a promovărilor sunt alese reginele. O promovare a unei piese în afară de regină este numită subpromovare (Golombek 1977).

Tablă de şah cu extra regine albe şi negre pentru promovare la a treizeci şi cincea Olimpiadă de Şah

Promovările în rege sunt permise în unele variante de șah, cum ar fi antișahul. De notat mai jos, într-o perioadă promovarea nu era forțată, iar un jucător putea alege ca un pion atingând linia a opta să rămână pion. În unele variante de șah fairy, promovările în piese de culoarea adversarului sunt de asemenea posibile.

Cuprins

Promovarea diferitelor piese

Promovarea în regină este cea mai practicată în joc, deoarece regina este cea mai puternică piesă. Subpromovarea (promovarea în altă piesă decât regina) se întâlnește mai frecvent în problemele de șah decât în jocul practic. În jocul practic subpromovările sunt rare, dar nu foarte extraordinare; ca cea mai puternică piesă, regina este de obicei cea mai oportună, dar promovarea în alte piese poate fi avantajoasă în anumite situații. O promovare în cal e ocazional folositoare, mai ales în cazul în care se dă șah în urma acestei promovări. O promovare în turn este în cazuri rare necesară pentru a evita patul. Promovarea în nebun aproape niciodată nu e întâlnită în jocul practic (aproximativ un joc din 333000).

De notat că procentul jocurilor care includ una sau mai multe promovări poate fi indus în eroare datorită faptului că adeseori o cedare va întâlni prioritatea unei actuale promovări (Colusso contra Calvaneso, 2008). În 2006 s-a aflat că conform bazei de date a șahului, din 3200000 jocuri (mulți mari maeștri și maeștri) doar 1,5 procente conțin promovări. În aceste jocuri (jocurile numărate care conțin mai multe promovări de același jucător în aceeași piesă), numărul tipului de piese care au fost promovate e aproximativ:

Piesă Procent
Regină 96.9
Cal 1.8
Turn 1.1
Nebun 0.2

Aceste date arată că doar 3% din toate promovările sunt subpromovări. Numărul subpromovărilor însemnate este, în orice caz, mai mic decât numărul celor neînsemnate. De notat că promovarea nu este limitată la piesele care au fost capturate anterior. Unele seturi de șah au extra regine de fiecare culoare pentru a fi folosite pentru pionii promovați. Dacă regina nu este la îndemână, un turn pus invers este deseori folosit pentru a-l denumi regină.

Diagrama din jocul dintre Bobby Fischer și Tigran Petrosian din 1959 de la turneul de candidați arată poziția în care fiecare parte are două regine.[1] Patru regine au existat de la mutarea 37 până la mutarea 44 (Fischer 2008:113-14).

Strategia

Abilitatea de a promova este adeseori factorul decisiv la sfârșitul jocului și în acest chip are o atenție importantă la începutul și mijlocul partidei. Aproape toate promovările au loc la sfârșitul jocului, dar promovarea are loc și în mijlocul jocului.

Promovarea ocazional are loc chiar la început, în special când o parte face o greșeală, ca în capcana lui Lasker, care descrie o subpromovare în cal la mutarea a șaptea:

1.d4 d5  2.c4 e5  3.d:e5 d4  4.e3? Nb4+  5.Nd2 d:e!  6.N:b4?? ef+!  7.Re2 fgC+!

Schlechter-Perlis, Karlsbad în 1911 a putut face o promovare la mutarea 11:1.d4 d5  2.c4 c6  3.Cf3 Cf6  4.e3 Nf5  5.Db3 Db6   6.cd D:b3 7.ab N:b1? 8.dc! Ne4?? 9.T:a7! T:a7  10.c7 amenițând 11.cxbD și 11.c8D.[2]

Perlis a evitat capcana prin 8…Nc6!, pierzând mai încet.[3]

Marele maestru britanic Joe Gallagher a avut o idee similară în partida Terentiev-Gallagher:  

1.d4 Cf6  2.Ng5 Ce4  3.Nf4 c5   4.c3 Db6 5.Db3 cd  6.Q:b6 ab  7.N:b8? dc  8.Ne5?? T:a2   și negrul cîștigă  (Gallagher 1996:121).

 Alt exemplu este:

1.e4 c6  2.d4 d5  3.Cc3 de  4.C:e4 Cf6  5.Cg3 h5  6.Ng5?! h4  7.N:f6?? hg   8.Ne5 T:h2! 9.T:h2 Da5+!  10.c3 D:e5+!  11.de gh, cu un succes dublu,   12Nf3 și   h1D ca în Schuster-Carls, Bremen 1914 și NN-Torre, Mexico 1928 (Burgess 1998:72).

 De notat că 10.Dd2 (în loc de 10.c3) s-ar putea ciocni cu 10…ef+!   11.Rd1 (11.R:f2 D:d2+)  D:d2+ 12.R:d2 fgD mai bine decât 10…D:e5 11.de gh 12.Cf3 h1D 13.0-0-0 cu un atac puternic (Neishtadt 1996:94-96)

Fiecare jucător promovează un pion la mutarea a șaptea în partida Casper-Heckert:

1.e4 Cf6   2.Cc3 d5   3.e5 d4    4.ef dc     5.d4 cb      6.fg ba1D    7.ghD.[4]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Promovare_(%C8%99ah)

 

Visits:249
Today: 4

Lasă un răspuns