Somnul este descris ca o stare fiziologică și periodică de repaus ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară , prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise. (Dex ‘98)
Somnul este influențat de vârstă: nou-născutul doarme 20 de ore din 24, sugarul 14, copilul 12, tânărul 8, vârstnicul 4-6 ore cu treziri frecvente (Iamandescu, 2002), dar și de sex (femeile dorm mai puțin), starea emoțională, precum și poziția în care dormim.
Trebuie știut faptul că somnul este ciclic și apare la fiecare 2 ore.
El cuprinde 4 faze care se repetă succesiv de 4 sau 5 ori în timpul unei nopți. Prima fază, adormirea, se derulează într-un interval de timp cuprins între 5 și 15 minute. A doua fază este reprezentată de un somn ușor, care durează între 10 și 40 de minute. Apoi urmează somnul profund, care poate oscila între 10 și 30 de minute. Aceste 3 faze formează etapa de somn lent, în timpul căreia electroencefalograma reliefează o încetinire a activității creierului în raport cu activitatea din starea de veghe.
Ultima fază, cea a somnului paradoxal, care durează între 15 și 20 de minute, este cea a viselor. În acest stadiu, activitatea cerebrală este intensă: celulele nervoase se electrizează, declanșându-se o adevarată “furtună cerebrală”.
Nu trebuie uitate nici cauzele banale de insomnie ce țin de un regim de viată defectuos: mese de seară copioase, abuz de cafea, tutun, alcool. Ba chiar și unele medicamente, cum sunt cele cardiovasculare, vitamina C și chiar somniferele, se pot constitui în factori perturbatori ai “orologiului” nostru biologic.
Fără a nega rolul important al somniferelor, calmantelor, tranchilizantelor în tratarea insomniilor, medicii recomandă și alte modalități, cum ar fi acupunctura sau meloterapia.
http://www.interferente.ro/repaosul-de-a-lungul-timpului.html