Când lacrimile curg alene
Din sufletu-mi îndurerat,
Aud un ”fâlfâit de pene”
Căci îngerul m-a mângâiat.
Când stropi de rouă port în suflet
Şi îngerului m-am rugat,
Din flori făcut-am un buchet
Şi Dumnezeu m-a mângâiat.
Am adormit sub cer de stele,
În cântec de privighetori
Și m-am trezit în gând cu ele,
Când soarele ieșea din nori.
Cu îngerul ce mă veghează
Aş vrea să fiu prieten bun,
Doamne binecuvântează
Acest început de drum.
E drumul către mântuire
Ce presărat este cu spini,
Dar ştiu că a mea durere,
Numai tu Doamne mi-o alini.
Versuri – Floare de colț
Visits:324
Today: 1