Clubul Sportiv de Șah „Mediator”

Rugăciuni scurte împotriva fricii

Ca să ne rugăm nu este obligatoriu să ne aşezăm în genunchi, cu candela aprinsă. Dacă ne rugăm doar aşa, înseamnă că nu ne rugăm niciodată cu adevărat. Rugăciunea adevărată este de toată vremea, ne însoţeşte mereu, chiar în timp ce ne îndeplinim treburile zilnice. Ea se realizează prin rugăciunea inimii, dar şi prin cuvinte scurte de rugăciune. Atunci când suntem cuprinşi de frică, pe lângă rugăciunea inimii putem striga la Domnul şi cu alte mici rugăciuni, care devin puternice prin repetare:

* Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa? (Ps. 26, 1-2)

* De voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti. (Ps. 22, 4)

* Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme de ce-mi va face mie omul. (Ps. 117, 6)

* Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte; Doamne, să-mi ajuţi mie grăbeşte-Te!
SURSA: http://ramurainflorita.blogspot.com
Preluat de aici:
Frica, între virtute şi patimă (2) Vindecarea fricii. Redarea rostului ei adevărat
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 42 – iulie 2010
Va recomand sa cititi intregul articol dar si partea 1:
Frica, între virtute şi patimă (1)

DIVERTISMENT

Un copil îşi întreabă tatăl:
– Tăticule, ziua de ce nu apar stele pe cer?
Tatăl răspunde:
– Nu ştiu.
– Păi de ce nu ai întrebat şi tu când erai copil?

Străinul şi câinele
Pe o bancă în parc stătea un domn, iar lângă el era un câine . Un străin a trecut pe acolo şi îl întreabă: Câinele dumneavoastră mușcă?
Nu, răspunde domnul. Aşa că străinul s-a aplecat spre câine să îl mângâie, şi câinele l-a muşcat.
Parcă ai spus că nu mușcă?, a spus acesta nervos. Celălalt îi răspunde calm:
Păi acela nu este câinele meu!

Sursa: „http://www.anidescoala.ro/divertisment/”>http://www.anidescoala.ro/divertisment

COMPUNERE
S-a dat o compunere în clasă pe tema:”Mama e numai una”.
– Georgescu spune că a fost bolnav, a fost bine îngrijit pentru că… ”mama e numai una!”
– Popescu spune că nimeni nu-l iubește mai mult ca mama, fiindcă… ”mama e numai una!”

– Bulă spune: Într-o zi am venit acasă înfometat și am zis: ”Mamă dă-mi ceva să mănânc”, și mama mi-a zis: ”deschide frigiderul că sunt trei chifteluțe pe o farfurioară”.
Eu am deschis frigiderul și am zis:”mama e numai una!”.

DEPINDE
– Bulă, cât trăiește un câine?
– 15 ani, domn profesor.
– Dar un șoarece?
– Depinde de pisică!

LA BIBLIOTECĂ
Bulă se duce la bibliotecă cu o carte groasă:
-Doamnă bibliotecară, am găsit 10 000 de lei în această carte. Nu mai aveți ceva de acelaș autor?

Sursa: Viața preafericitului Bulă de la grădiniță și până a devenit ministru în 1000 de bancuri.

PRIMUL PAS!

Eu știu s-ascult un murmur de izvor,
Când stelele pe cer răsar
Și noaptea gândurile dor
De-atâta frământare în zadar.

Eu pot să port în palma mea, iubirea
Ce-așteaptă să fie dată tuturor,
Dar cum să treci la braț cu fericirea,
Când ura stă în prag provocator.

Atunci, eu am primit un sfat:
Fă primul pas… apoi mai fă unul, încă.
Să știi că Dumnezeu pe tine te-a creat
Să fii puternică la fel ca și o stâncă!

Versuri – Eleonora-Antonia Mihai & Floare de colț

„Efectul Mozart”: muzica pe care o poți asculta când înveți la matematică

Sursa: http://www.anidescoala.ro Scris de Anca pe 25 ianuarie 2016

Muzica stimulează diferite părţi ale creierului şi s-a dovedit prin studii şi cercetări că îmbunătăţeşte performanţele intelectuale în multe aspecte – vorbire, memorie, procesul de învăţare, viteza de gândire şi aşa mai departe. Care este însă cea mai potrivită muzică pe care să o asculţi atunci când înveţi?

Cercetătorii fenomenului ar recomanda diferite stiluri muzicale în funcţie de efectele pe care îţi doreşti să le obţii în timp ce studiezi, însă muzica lui Mozart este una dintre cele mai potrivite. Aşa a apărut, în 1993, efectul Mozart.

Atunci, doi cercetători, Gordon Shaw şi Frances Rauscher, au făcut publice rezultatele unui studiu pe care l-au făcut care arată care este legătura dintre muzică şi performanţă. De atunci, efectul Mozart a devenit tot mai popular.

Care este de fapt relaţia dintre creier şi Mozart? Shaw are o teorie prin care susţine că neuronii funcţionează pe anumite modele. Atunci, cineva a implementat modelul matematic al cercetătorului pe un program de calculator. Rezultatul a fost o continuă schimbare a modelului, care generează sunete asemănătoare muzicii lui Mozart. Shaw a ajuns la concluzia că muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart stimulează raţionamentul spaţio-temporal. Drept urmare, aceasta este cea mai potrivită muzică pe care o poţi asculta atunci când înveţi pentru geometrie, matematică şi fizică.

Eficiența muzicii lui Mozart asupra rezultatele şcolare a fost dovedită şi printr-un experiment. Gordon Shaw şi Frances Rauscher au format trei grupuri de elevi şi au studiat apoi rezultatele demersului lor. Una dintre grupe a ascultat Mozart, alt grup a ascultat muzica de relaxare și cel de-al treilea nu a ascultat numic. Cele mai bune rezultate le-au obţinut elevii care au ascultat Mozart.

Campionatul Familiilor șahiste

Concurs de șah rapid, în sistem elvețian pe echipe,

Timişoara, 19 mai 2018

Clubul Sportiv Studențesc Timișoara și Clubul Sportiv Mediator Giarmata Vii au organizat ediția a XIII-a a Campionatului Familiilor Șahiste, în sala Hyperion a Universității de Medicină Timișoara.
Arbitrajul a fost asigurat de prof. Mihai Partenie, arbitru international și ing. Mihai Laura. S-au jucat 7 runde cu timpul de gândire de 15 minute și 3 sec/mutare pentru fiecare jucător. La prânz organizatorii au oferit pizza.

Au participat 33 de familii din Jimbolia, Sânnicolau Mare, Recaș, Deva și Timișoara.

Clasament general:

Campioană: Familia COMAN Andrei şi Alexandru (fraţi)
Locul II : Familia ŞTEFAN Iulia şi Romulus (fiica şi tatăl)
Locul III : Familia STÂNGĂ Daniel şi Adrian (fiul şi tatăl)

Locul I la echipe de fraţi:Familia DUMA Ioan şi Daniel

MASA 1:
1.Balla Tamaş
2.Caraşca Bogdan
3.Chiu Vlad

MASA 2:
1.Cornea Remus
2.Florea Radu
3.Grădinaru Mihai
Cel mai mic participant: Cornea Mihai
Cea mai mică participantă: Velciov Tereza

În urma acestui concurs rămânem cu amintiri frumoase ale atmosferei de joc, a relației și atitudinii în cadrul echipei. Părinții au înțeles profund desfășurarea unei partide de șah în competiția dintre familii și ”au promis” că vor fi mai îngăduitori cu copiii lor, atunci când nu obțin reușita dorită.

Desigur este important să punem accentul pe dorința copiilor de a fi jucători de performanță. În cartea lui Pius Brînzeu, Șahul – ”Magie” în alb și negru, este demonstrat că ”un jucător de performanță, pe lângă pregătirea de ordin tehnic bazată pe documentare teoretică, experiență practică și gândire logică are nevoie și de o bună pregătire psihică și fizică. Pentru că șahul de concurs este unul din cele mai obositoare sporturi.

Ca dovadă, redăm câteva date din cunoscuta experiență medicală practicată de marele maestru Helmut Pfleger, medic, la turneul internațional de la Munchen-Grunwald din 1982. În urma testelor medicale la care au fost supuși participanții, fără ca aceasta să fi influențat desfășurarea normală a partidelor, au fost făcute numeroase constatări dintre care redăm: Când a ajuns în criză de timp – patru minute pentru 15 mutări – un jucător care la începutul partidei avea tensiunea arterială de 13-7,5 cm Hg a ajuns la nu mai puțin de 20-8! În ce privește pulsul de la 80 bătăi pe minut a ajuns la 130 bătăi în același interval de timp.

Pulsul unui alt jucător a crescut brusc de la 80 la 140 când și-a dat seama că mutarea tocmai făcută era o gafă.

Un jucător a observat că pulsul său a crescut de la 85 la 128 când adversarul a făcut o greșeală după care pulsul a revenit la 92 când a câștigat partida.

Dacă la toate acestea adăugăm și celelalte modificări de ordin biologic…,putem accepta fără rezerve concluziile lui Pfleger, care conchide că în cursul unei partide de concurs jucătorul este supus unui ”superstres”, atât fizic cât psihic.

În încheierea acestui capitol referitor la pregătirea psihologică a șahistului de performanță o remarcă făcută de Lasker merită a fi citată. Ea reprezintă, figurativ, un mare adevăr, spus în puține cuvinte” Nu sunt piesele de lemn care se războiesc pe eșichier ci două ființe umane!”

Pagină realizată de Eleonora și Partenie MIHAI, antrenori la C.S.Mediator Giarmata Vii
Articol publicat în Vatră nouă, periodicul comunității din Giarmata Vii, acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preotul Vasile SUCIU (redactor-șef).

DE CE ADUCEM COPIII LA ȘAH

PLEDOARIE PENTRU ȘAH …

”Niciodată n-am jucat șah pentru bani. Întodeauna șahul a reprezentat pentru mine un divertisment plăcut.
Și nu numai pentru mine. Să-i recunoaștem meritele și să-i exprimăm mulțumirile noastre acestui rege al jocurilor.
Lupta în șah nu vizează câștigul material, ci este o chestiune de onoare.

Șahul rămâne jocul filosofilor.
Învățați-i să joace șah pe potentații acestei lumi și vă veți convinge că răul va pierde teren în favoarea moralității și frumosului”

Paul Morphy

De ce aducem copiii la șah?
Răspunsul la întrebarea aceasta este unul destul de simplu: copiii sunt aduși la șah în primul rând pentru că părinții doresc ca aceștia să își dezvolte anumite abilități. Nu toți vin direct cu gândul că vor scoate campioni la șah din ei, chiar destul de puțini părinți se așteaptă la asta în momentul în care se prezintă la primele ședințe de șah. Cu toții doresc să învețe copiii lor să joace șah, pentru dezvoltarea gândirii, a memoriei, a puterii de concentrare, pentru a deveni mai disciplinați.

Ceea ce nu știu foarte mulți părinți este că aceste abilități nu vin o dată cu învățarea deplasării pieselor pe tabla de șah. Mulți cred că gata, a învățat să mute piesele, a făcut șah o lună – două, am bifat această activitate de pe listă, acum copilul meu este dezvoltat armonios și îl pot duce să practice și sporturi adevărate, să facă pian sau alte activități.

Din păcate nu este așa, șahul nu este ca o baghetă magică, care în scurt timp transformă copiii în niște copii disciplinați și cu o gândire strategică, analitică, cu putere de concentrare și o memorie excelentă. Șahul face aceste minuni dar în timp. Sunt procese de durată, practicând șahul ajung să aibă astfel de abilități.

Mulți părinți zic păi bine, a învățat să mute piesele, e ok, jucăm acasă. Da, este bine să se joace acasă. Dar pentru dezvoltarea acestei gândiri strategice, analitice, este nevoie de antrenamente, antrenamentele nu sunt compuse doar din joc. Acolo se fac exerciții, lecții de strategie, deschideri, finaluri. Copilul este învățat cum să gândească, este ghidat ca mintea lui să dezvolte aceste abilități. Ajută și jocul acasă, dar dublat de eforturile de la antrenamente.

Până când trebuie practicat șahul? Până când se poate. Cu cât este practicat un timp mai îndelungat, de ordinul anilor, cu atât este mai bine pentru copil.

Nu trebuie neapărat să facă performanță la acest sport. Nu toți copiii inteligenți fac performanță. De multe ori oamenii asociază inteligența cu performanța în șah. Da, este necesar ca un copil să aibă o inteligență peste medie ca să facă performanță în șah, dar asta nu înseamnă că toți copiii cu inteligența peste medie pot face performanță în șah.

Pentru asta este nevoie de talent, de anumite calități pe care le poate avea copilul. Sunt foarte mulți copii foarte inteligenți care nu sunt și talentați la șah. Au alte talente, alte vocații. Prin intermediul șahului ei își pot dezvolta însă gândirea, lucru care îi poate ajuta la toate activitățile pe care le întreprind, la școală și în celelalte pasiuni pe care le au.

Sursa: http://www.csudesahbucuresti.ro/de-ce-ne-aducem-copiii-la-sah/ Published by

Pagină realizată de Eleonora și Partenie MIHAI, antrenori la C.S. Mediator,
publicată în periodicul Vatră Nouă al comunității din Giarmata Vii.
Redactor șef, preotul paroh Vasile Suciu.

Cu gândul la Dumnezeu

Roagă-te şi nu te teme de nimic, nu te înfricoşa de necazuri, nu te înspăimânta de năpăstuiri, căci rugăciunea le va înlătura.

Roagă-te oricum, oricât de neputincios, numai roagă-te mereu, şi nu te nelinişti de nimic; fii vesel şi liniştit cu duhul, căci rugăciunea te va înţelepţi.

(Ieromonah Arsenie Boca, Vreau să schimb lacrimile voastre în bucurie, Editura Agaton, Făgăraş, 2014, p. 205)

Pot să mă rog toată ziua, toată noaptea, dacă mă culc şi adorm din împrăştiere, mă asemăn cu un păstor care are oi şi n-a închis uşa. Şi a intrat lupul şi le-a sfâşiat.

Dacă noi căutăm să ne fure somnul din „Doamne Iisuse…”, pe acea măsură, Bunul Dumnezeu ne ajută a birui patimile.

Gândurile sunt săgeţi diavoleşti şi, dacă noi NU stăm de vorbă cu ele, atunci Duhul Sfânt ne dă puteri tari.

În timpul zilei adunăm ori lumină ori întuneric. În timpul zilei sunt unele goluri, şi în golurile acelea dacă zic „Doamne Iisuse…”, mă ajută Duhul Sfânt în timpul nopţii.

(Părintele Proclu Nicău, Lupta pentru smerenie și pocăință, Editura Agaton, Făgăraș, 2010, p. 34)

Cu gândul la Dumnezeu google

TERCIUL MAMEI

În anul 1947 împlinisem 7 ani. Iar în luna iunie s-a născut surioara mea, Ecaterina. De foame, mamei i-a dispărut laptele. Dar oamenii de bună credință nu ne-au lăsat fără ajutor. Mama a reușit să găsească niște de griș, lapte și praf de zaharină din care a făcut un terci foarte diluat. L-a turnat în sticluță și l-a pus pe pervaz să se răcească. După ce mama a ieșit din odaie, m-am repezit la ea și, deși limba mi se frigea, am început să sug din sticluță cele 200 de grame de lichid dulciu.

Cu fiecare înghițitură foamea nu dispărea, ci în suflet îmi apărea un sentiment, la început foarte fin, care treptat s-a transformat într-o durere insuportabilă. Îmi dădeam seama foarte bine că făceam ceva rău, că mă port ca un nesimțit, că sunt un trădător și ticălos, pentru că mi-am jefuit mama mea slăbită de foame, am lăsat un om neajutorat fără hrană, am lăsat-o pe surioara mea, dar cu toate acestea continuam să sug cu frenezie din sticluță, deși terciul din ea se terminase.

După ce am mâncat tot terciul din sticluță, am pus-o la locul unde era și atunci am înțeles că s-a întâmplat ceva ireparabil, s-a întâmplat ceva foarte rău. Am trecut pragul psihologic și nimeni niciodată nu mă va putea ajuta. M-a cuprins un sentiment adânc de rușine. „Ce-am făcut?! O, dacă aș putea să întorc timpul înapoi! Ce să fac? Unde să fug?” – mă întrebam în sinea mea. Mă dureau arsurile din gură, dar mai mult mă durea faptul că nu vedeam ieșirea din situație. Și iată că a scârțâit ușa. „Fie ce-o fi” – m-am gândit. M-am ghemuit și am lăsat capul în jos în semn de vină.

A intrat mama și îndată m-a văzut foarte deznădăjduit și necăjit. Când a văzut sticluța goală, mama a înțeles totul. S-a apropiat încetișor de mine și și-a pus mâna sa slăbuță pe creștetul meu. M-a mângâiat. M-am uitat uimit la ea. Am văzut cercurile vinete de sub ochii mamei. M-am uitat în acești ochi, care erau plini de tristețe, de dragoste nesfârșită și de nădejde. Am văzut în ei mai mult decât iertare. Din ochii mamei curgeau lacrimi. În acest moment timpul s-a oprit și am simțit că m-am adâncit într-o altă lume, că mă înecasem în veșnicie. Simțeam că mă maturizam. Ochii noștri purtau o discuție tainică:

– Mamă, chiar de loc nu te superi pe mine că am mâncat terciul? M-ai iertat? Eu niciodată, niciodată nu voi mai proceda așa!

Iar ochii mamei îmi răspundeau:

– Iartă-mă, fiule, că nu pot să te îndestulez cu hrană. Dar voi face tot ce stă în puterile mele ca tu să nu duci lipsă de nimic.

Iar pe urmă a spus cu glas:

– Mama nu te va lăsa în ziua necazului. Se coace grâul. Mă voi duce și voi strânge câte puțin ca să-ți dau să mănânci. Nu-mi pasă dacă lanul este păzit. Paznicii nu vor îndrăzni să mă împiedice să strâng câteva spice, pentru că eu fac aceasta pentru băiatul meu. Noi vom supraviețui, fiule. Și vei avea parte în viață de multe, multe lucruri bune. Vei avea și pâine și chiar mult mai mult.

Mămica mea a trecut demult la cele veșnice. Într-adevăr am avut parte în viață de multe lucruri bune. Am avut și pâine, dar și multe alte produse alimentare. Mult păcătuiam și puțin mă pocăiam. Poate că voi ajunge să-mi sărbătoresc aniversarea de 70 de ani. Iată că a venit și apusul vieții mele. Mintea mea n-a fost în stare să rețină multe din evenimentele și faptele care au avut loc în viața mea, dar pe mama și pe terciul ei mereu îi port în inimă.

Milostivul Dumnezeu m-a învrednicit să vizitez numeroase locuri sfinte – mănăstiri și lavre. Dar și Biserica noastră cu hramul Acoperământul Maicii Domnului mi-a devenit demult casă duhovnicească. Când stau în genunchi în fața icoanei Maicii Domnului, cerându-i ajutor și apărare, privesc la ochii ei adânci, pe care îi recunosc. I-am văzut în copilărie. În ei se ascunde aceeași veșnicie.

Ei îmi vorbesc, ei mă iartă, ei îmi inspiră liniște și nădejde, iar când îmi plec capul meu cărunt, simt cum mâna slăbuță a mamei mă atinge blând, ca în copilărie. Lacrimile unei bucurii liniștite și luminoase curg din ochii mei bătrâni. Mă simt ocrotit. Simt că o am pe Mama. În astfel de momente simt că totul se oprește în loc. Sunt fericit! Iară și iară îmi plec genunchii înaintea mamei mele, care demult nu mai este cu mine, și înaintea Mamei tuturor.

Sursa: perfectmedia.info (http://marturieathonita.ro/terciul-mamei/)

Laboratorul jucătorului de șah

Persoană de contact: Mihai Partenie tel. 0721- 16 40 5

Posted by Costin Beiu pe Aprilie 8, 2016

A.S. Suetin a scris o carte intitulata “Trei pasi spre desavarsirea jocului de sah”, la editura Pergamon Press, 1982. In acest articol sunt cateva extrase din capitolul intitulat “Laboratorul jucatorului”. Aceasta carte contine cateva din cele mai bune sfaturi pentru auto invatarea jcoului de sah.

Lucru pe jocurile proprii

Pentru jucatorii care doresc sa isi imbunatatesca jocul, analiza la rece a greselilor nu este suficienta. Problema este de a gasi cauza psihologica a acestor greseli. Nu te lasa prada mandriei, trebuie sa restabilesti cursul logic al gndirii, fortandu-te sa raspunzi cam la aceste intrebari:

Ce variante specifice ai calculat,cand ai luat in considerare o mutare, mai ales in momentele cheie ale meciului? E foarte important sa observi ce ai omis in calcule si ce ti-a aratat adversarul in analiza de dupa meci.
Ce ai luat in considerare cand ti-ai ales planul?
Cand iti evaluezi greselile pozitionale, forteaza-te sa intelegi cauza lor.
Au rezultat dintr-o intelegere gresita a pozitiei, sau datorita calculului gresit. Calculul gresit poate conduce la situatii nefavorabile.
Un comentariu asupra unei partide trebuie:

sa arate punctele cheie ale partidei
sa arate modul de gandire al celor 2 jucatori, si in particular, sa arate calculele specifice.
sa urmareasca strategiile foloste in joc
sa trasmita sentimentele jucatorilor.

Iata cateva reguli simple dar esentiale: nu analiza partida intr-o singura directie, doar prin prisma variantelor proprii. Incerca sa privesti si din prisma ideilor adversarului. De fiecare data cand faci o greseala, indica si continuarea corecta. Nu uita ca analiza nu este joc practic.

Studiul jocurilor marilor maestrii

O armonie intre evaluare si calcul in jocul tau poate fi atinsa doar daca exersezi constant analize. Prin urmare este important sa analizezi jocurile maestrilor, sa fi capabil de a intelege corect ideile in comentariile proprii si sa evaluezi calitatea comentariilor. Exista 2 trenduri in “Metoda comentariului”:

Acorda prioritate evaluarii de natura generala. Variantele specifice trebuie illustrate si spune ideile principale. Un bun exemplu il reprezinta “Bronstein’s Zurich 1953 Tournament Book”

In afara variantelor, fa o evaluare a pozitiei, trecand de la particular la general. Fa rar o generalizare larga, si acorda atentie detaliilor analizei, si studierii resurselor latent combinationale. Un bun exemplu al acestui stil este Chigorin.

Astfel, exista 2 metode de comenatriu, ambele perfect valabile. Fiecare indica realitatea sahului: deductive (de la general la particular) – continutul strategic al unei partide, si inductiva ( de la particular la general) – continutul tactic. Metoda moderna de comentariu este de a sintetiza cele doua metode, comnbinand armonios analizele specifice cu evaluarile generale. Alexander Alehin a fost un exemplu bun al acestei abordari sintetizate de comentariu. Abilitatea de a a face evaluari critice asupra comenatriului studiat, abilitatea de a gandi independent, sunt caliati esentiale pentru un analist.

Lucru cu litaratura

Daca desconsideri citirea lucrarilor metodice si in special studiul informatiilor vei avea surpize neplacute. Un “jucator inascut” nu va atinge nivele ridicate. Pe de alta parte, citiirea cartilor de sah este pur si simplu o necesitate. Nu trebuie uitat ca materialele despre sah, sub orice forma, necesita intotdeauna o perceptie activa. Acest lucru presupune in particular un studiu critic asupra literaturii, ceea ce nu este intotdeuna usor de realizat. Trebuie mentionat faptul ca un studiu prea scrupulous, din coperta in coperta, chiar si a celei mai reusite carti poate conduce la pierderea gandirii proprii, chiar si a “gustului” pentru sah. Cum se poate ajunge la un echilibru? Cred ca depende de obiectivul pe care ti l-ai ales in imbunatatirea stilului. Acesta este strans legat de dezvoltarea abilitatii analitice.

Nimzovitch a scris in cartea “Cum am devenit mare amestru”: “Am luat cartea turneului de la Nuremberg din 1906 cu observatiile lui Tarrasch, si am dus-o la un legator si l-am rugat sa adauge pagini albe intre 2 pagini de text. Si apoi am inceput sa lucrez la partide. .. Fiecare rezultat observat l-am scris pe paginile intermedare. Intotdeauna am jucat de o parte a mesei, fie la alb fie la negru. Prima data m-am chinuit sa gasesc cea mai buna mutare apoi ma uitam la mutarea din meci. In acest fel fiecare meci dura cca. 6 ore. Mi-am imbunatatit metoda de invatatre pe parcurs. In unul din meciurile lui Salwe sa ajuns la o pozitie tipica de pion izolat: calul alb la f3 si pionul la d4, calul negru a d7 si pionul la f7 (in plus fiecare avea o multime de piese). S-a dovedit ca albul nu avea niciun motiv sa se grabeasca la ocuparea campului e5 cu calul, deoarece in cateva mutari calul negru a ajuns la d5 si astfel fara efort din partea albului, campul ajungea in stapanirea acestuia. Astfel de observatii le-am notat pe paginile albe, si, in plus, ceea ce vreau sa spun este ca nu erau obsrvatii cu continut sahistic in intregime, dar si observatii psihologice. Rezultatele eforturilor mele au fost dupa cum urmeaza:

Am pregatit deschiderile
Am devenit mai bun in jocul de asteptare, si am gasit de neinteles ca in trecut faceam sacrificii fara un calcul exact
Un rezultat important a fost faptul ca, datorita studiului atent al anumitor jocuri, am inceput sa inteleg strategia jocurilor inchise, si, in particular, am inteles principiile lantului de pioni si, in parte, a centralizarii.”

Indiferent de cartea pe care o studiem, trebuie sa fim capabili sa separam partea importanta de cea mai putin importanta, si sa gasim esenta problemei aparute. In studiul sahului, arta analizei critice este intodeauna importanta.

Sursa: Chess Training blog
Am preluat de pe : https://iulianceausescu.wordpress.com/2016/04/08/laboratorul-jucatorului-de-sah-

TRENUL VIEȚII

Această poezie stă scrisă la intrarea în biserica de la Sădinca , jud. Sibiu , loc unde s-au pus bazele unei mici mănăstiri condusă de părintele-călugăr David.
Atît de frumoasă pe cât de adevărată.

Un lung tren ne pare viața.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit și când.

Fericirile sunt halte,
Unde stăm câte-un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.

Iar durerile sunt stații!
Lungi, de nu se mai sfârșesc
Și în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.

Arzători de nerăbdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo țintă ce-o dorim.

Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe și dureri,
Noi trăim hrăniți de visuri
Și-nsetați după plăceri!

Mulți copii voioși se urcă.
Câți în drum n-am întâlnit,
Iar câte-un bătrân coboară,
Trist și frânt, sau istovit.

Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm și noi.
Ce n-am da atunci o clipă,
Să ne-ntoarcem înapoi?

Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarna VEȘNICIEI:
Am trăit și n-am știut.

Știți autorul !
Rabindranath Tagore