Am învățat că eroi sunt cei ce fac ce trebuie,

când trebuie
Indiferent de consecințe
Am învățat că sunt oameni care te iubesc
Dar nu știu s-o arate.

Am învățat că atunci când sunt supărat am dreptul să fiu supărat
Dar nu am dreptul să fiu și rău
Am învățat că prietenia adevărată continuă să existe chiar și la distanță
Iar asta este valabil și pentru iubirea adevărată.

Autor: Octavian Paler

Am învățat…

Am învățat că te descurci și ți-e de folos farmecul cca 15 minute
După aceea, însă, ar fi bine să știi ceva.
Am învățat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alții mai bine să facă
Ci cu ceea ce poți tu să faci

Am învățat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor
Ci contează ceea ce pot eu să fac pentru a rezolva
Am învățat că oricum ai tăia
Orice lucru are două fețe

Am învățat că trebuie să te desparți de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea să fie ultima oară când îi vezi
Am învățat că poți continua încă mult timp
După ce ai spus că nu mai poți.

Autor: Octavian Paler

Am învățat…

Am învățat că nu poți face pe cineva să te iubească
tot ce poți face este să fii o persoană iubită.
Restul… depinde de ceilalți.
Am învățat că oricât mi-ar păsa mie
Altora s-ar putea să nu le pese.

Am învățat că durează ani să câștigi încredere
Și că doar în câteva secunde poți să o pierzi.

Am învățat că nu contează CE ai în viață
Ci PE CINE ai.

Autor: Octavian Paler

Avem timp, autor Octavian Paler

Avem timp pentru toate

Să dormim, să alergăm în dreapta și-n stânga,
să regretăm c-am greșit și să greșim din nou,
să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine,

avem timp să citim și să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii și să răscolim prin cenușa lor mai târziu.

Avem timp pentru ambiții și boli,
să învinovățim destinul și amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile,

avem timp să sfărâmăm un vis și să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să ne primim lecții șă să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri și să nu le înțelegem.

Avem timp pentru toate.

Înger păzitor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Guardian Angel 1900.jpg

SURSA: De la unknown, similar to works by Fridolin Leiber – German postcard 1900, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=9459140

Îngerul păzitor apare în tradiția creștină ca fiind un înger dat omului la botez cu menirea de a-l păzi pe credincios în chip nevăzut de ispitele diavolului, de căderi în tot felul de păcate, de a-l călăuzi pe calea Bisericii, a pocăinței și a rugăciunii, de a-l mângâia în necazurile vieții și de a-l îndemna prin gând la toată fapta bună. El ar fi dat de Dumnezeu omului spre păzirea trupului și a sufletului său.[1]„Îngerii păzitori sunt alături de noi mereu și le putem cere ajutorul ori de câte ori suntem în dificultate. Ei sunt dispuși să ne ajute, trebuie doar să le cerem asta. Pentru a sublinia și mai mult rolul și ajutorul extrem de important al îngerului păzitor, tradiția creștină arată că, în anumite condiții (de exemplu, atunci când este apelat cu fervoare), îngerul păzitor poate interveni rapid și profund în evoluția noastră spirituală”.[2]

Papa Francisc a declarat în timpul liturghiei de 2 octombre 2014:

„Doctrina despre îngeri nu este fantezistă. Este realitate”Papa a recomandat scepticilor să se întrebe „cum este relația mea cu îngerul meu păzitor? „Azi, aș pune o întrebare: cum este relația mea cu propriul Înger păzitor?

Îl ascult?

Îi spun, când mă trezesc, bună-dimineața?

Îl rog, când mă culc, să mă păzească?

Vorbesc cu el?

Îi cer sfatul?

La această întrebare am putea răspunde azi, fiecare dintre noi: în ce fel de raport suntem cu îngerul pe care Dumnezeu l-a trimis pentru a mă păzi și însoți pe cale și care vede mereu chipul Tatălui care este în ceruri”.[3]

Biserica a rezervat această zi de 2 octombrie comemorării Îngeri păzitori.[necesită citare]

Prin extensie, înger păzitor este numită o persoană care veghează asupra cuiva și care are grijă de sănătatea cuiva.[4]

SURSA: De la unknown, similar to works by Fridolin Leiber – German postcard 1900, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=9459140