4.462.922 de vizionări 1.226 de comentarii
Sursa: Viața preafericitului Bulă în 1000 de bancuri
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Promovarea este un termen șahistic care caracterizează transformarea unui pion care atinge linia a opta la alegerea jucătorului în regină, cal, turn sau nebun de aceeași culoare (Just & Burg 2003:16). Noua piesă înlocuiește pionul pe același pătrățel, aceasta acțiune fiind o parte a mutării. Promovarea nu este limitată la piesele care au fost numai ce capturate (Schiller 2003:18-19). Promovarea pionului adeseori decide rezultatul sfârșitului jocului de șah.
Deoarece regina este cea mai puternică piesă, la majoritatea vastă a promovărilor sunt alese reginele. O promovare a unei piese în afară de regină este numită subpromovare (Golombek 1977).
Tablă de şah cu extra regine albe şi negre pentru promovare la a treizeci şi cincea Olimpiadă de Şah
Promovările în rege sunt permise în unele variante de șah, cum ar fi antișahul. De notat mai jos, într-o perioadă promovarea nu era forțată, iar un jucător putea alege ca un pion atingând linia a opta să rămână pion. În unele variante de șah fairy, promovările în piese de culoarea adversarului sunt de asemenea posibile.
Promovarea în regină este cea mai practicată în joc, deoarece regina este cea mai puternică piesă. Subpromovarea (promovarea în altă piesă decât regina) se întâlnește mai frecvent în problemele de șah decât în jocul practic. În jocul practic subpromovările sunt rare, dar nu foarte extraordinare; ca cea mai puternică piesă, regina este de obicei cea mai oportună, dar promovarea în alte piese poate fi avantajoasă în anumite situații. O promovare în cal e ocazional folositoare, mai ales în cazul în care se dă șah în urma acestei promovări. O promovare în turn este în cazuri rare necesară pentru a evita patul. Promovarea în nebun aproape niciodată nu e întâlnită în jocul practic (aproximativ un joc din 333000).
De notat că procentul jocurilor care includ una sau mai multe promovări poate fi indus în eroare datorită faptului că adeseori o cedare va întâlni prioritatea unei actuale promovări (Colusso contra Calvaneso, 2008). În 2006 s-a aflat că conform bazei de date a șahului, din 3200000 jocuri (mulți mari maeștri și maeștri) doar 1,5 procente conțin promovări. În aceste jocuri (jocurile numărate care conțin mai multe promovări de același jucător în aceeași piesă), numărul tipului de piese care au fost promovate e aproximativ:
Piesă | Procent |
Regină | 96.9 |
Cal | 1.8 |
Turn | 1.1 |
Nebun | 0.2 |
Aceste date arată că doar 3% din toate promovările sunt subpromovări. Numărul subpromovărilor însemnate este, în orice caz, mai mic decât numărul celor neînsemnate. De notat că promovarea nu este limitată la piesele care au fost capturate anterior. Unele seturi de șah au extra regine de fiecare culoare pentru a fi folosite pentru pionii promovați. Dacă regina nu este la îndemână, un turn pus invers este deseori folosit pentru a-l denumi regină.
Diagrama din jocul dintre Bobby Fischer și Tigran Petrosian din 1959 de la turneul de candidați arată poziția în care fiecare parte are două regine.[1] Patru regine au existat de la mutarea 37 până la mutarea 44 (Fischer 2008:113-14).
Abilitatea de a promova este adeseori factorul decisiv la sfârșitul jocului și în acest chip are o atenție importantă la începutul și mijlocul partidei. Aproape toate promovările au loc la sfârșitul jocului, dar promovarea are loc și în mijlocul jocului.
Promovarea ocazional are loc chiar la început, în special când o parte face o greșeală, ca în capcana lui Lasker, care descrie o subpromovare în cal la mutarea a șaptea:
Fiecare jucător promovează un pion la mutarea a șaptea în partida Casper-Heckert:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Promovare_(%C8%99ah)
Un tip care mânca la un restaurant cheamă chelnerul:
– Gustă, te rog, supa.
Chelnerul, confuz, întreabă:
– Este supa prea caldă?
– Gustă supa!
– Este supa prea rece?
– Gustă supa!
– A intrat o muscă în supă?
– Gustă supa!
Chelnerul, obosit de ghicit, cedează.
– Bine, bine, gust supa. Unde-i lingura?
– Aha!
http://www.bancuri.net/Categoria_Restaurante-47.htm
Wilhelm Steinitz s-a născut la Praga, Boemia, acum Republica Cehă. Este cu un an mai bătrân decât Paul Morphy, însă cei doi n-au jucat niciodată unul împotriva celuilalt. S-a mutat la Viena (Austria) de tânăr și a lucrat ca jurnalist.
Punctul de cotitură în cariera sa de șahist a apărut la finele anului 1858 la Viena, chiar când Morphy își termina triumfalul său tur prin Europa. În 1861 devine campionul Austriei.
Cariera sa internațională avea să înceapă în 1862 printr-un turneu puternic la Londra.
Câștigă campionatul vienez de șah, iar mai târziu ocupă locul șase la un concurs internațional organizat la Londra. Mai târziu se stabilește la Londra și își face din pasiunea sa, șahul, o carieră. Turneul de la Londra a fost câștigat de Anderssen, iar după dispariția lui Paul Morphy și retragerea lui Howard Staunton,
Wilhelm este considerat cel mai bun jucător din lume. Steinitz era considerat al șaselea după Anderssen, Paulsen, Owen, MacDonnell și Dubois. Mulți au tras concluzia că puterea sa de concentrare era mai mică decât a lui Morphy.
Steinitz era cunoscut la vremea sa ca un jucător puternic, creativ și capabil de combinații bune. La Londra a jucat unul dintre cele mai bune jocuri ale sale împotriva lui Mongreiden, unul dintre rivalii lui Paul Morphy.
Nimeni nu se aștepta la evoluția pe care o va avea Steinitz. În urmatorii ani modul de joc al lui Steinitz s-a îmbunătățit vertiginos. În 1863 i-a înfrânt pe englezul Joseph Blackburne și pe Dubois. În 1866 i-a învins atât pe Adolf Anderssen din Germania cât și pe Henry Bird din Anglia.
Învingerea lui Anderssen, care atunci era considerat în mod oficial campion mondial, a marcat începutul dominației lui Steinitz ca și campion neoficial. În ciuda faptului că următorii ani au fost lipsiți de noroc pentru Steinitz, nici turneul de la Paris din 1867, nici cel de la Baden-Baden din 1870 nu l-au marcat în vreun fel, Steinitz reușind să rămâmă primul, deși în ultimul turneu, Anderssen a câștigat din nou.
Steinitz a fost primul care a înțeles că șahul are legături importante cu creativitatea, că are o logică internă foarte rigidă și că doar înțelegând această logică este posibil pentru un jucător să-și învingă adversarii.
El a demonstrat aceste puncte importante, atât în scrierile sale substanțiale cât și în jocurile sale. Ceea ce a reușit să dezvolte Steinitz marchează punctul de start al sistematicilor șahului. Înainte de Steinitz, șahul era o combinație de trucuri, sau de variații de deschideri.
Wilhelm a subliniat faptul că nu numai deschiderea este importantă, ci și jocul în sine și sfârșitul lui, între toate existând o conexiune logică, lucru ce mai târziu a fost înțeles de către ceilalți jucători de șah.
Deși s-a demonstrat că teoriile lui Steinitz erau în mare parte „ghiduri”, care nu trebuiau să fie urmate cu ochii închiși, regulile care s-au dezvoltat din teoriile sale sunt „coloana vertebrală” a strategiei moderne în șah.
Acest stil nou și destul de ciudat, pentru contemporanii săi, i-a adus acestuia succese în Londra, 1872, Viena, 1873, câștiguri ușoare împotriva lui Johann Zukertort, în 1872 și Blackburne, 1876. Acesta a fost cel mai înalt punct din cariera lui Steinitz, după care a urmat un declin. Superioritatea față de ceilalți jucători nu era pusă la îndoială. Cu toate acestea, următorii șase ani după meciul cu Blackburne, el nu a mai jucat.
Steinitz, 1866.
După ce a locuit la Londra peste 20 de ani, Steinitz a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a continuat să domine lumea șahului. Totuși, meciul pierdut în fața polonezului Johann Zukertort, la Londra în 1883, a pus la indoială titlul de campion mondial al lui Steinitz, acesta revenindu-i lui Zukertort. Disputa a avut loc în 1886, cand aceștia au jucat un meci de campionat.
Câștigătorul acestui meci avea să fie numit „campion mondial la șah”, titlu ce nu mai existase până atunci.
Meciul a fost destul de incitant, cu Zukertort, care a avut destule avansuri față de Steinitz în primele jocuri, jucate la New York. Cu toate acestea, Steinitz și-a revenit în următoarele jocuri jucate la Saint-Louis și ultimul jucat la New Orleans, el a dominat efectiv.
Steinitz a câștigat și a fost numit „campion mondial”, primul din istorie.
SURSA:https://ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_Steinitz
William Steintz a fost primul campion absolut de şah. Stilul de joc al lui Steintz a fost unul agresiv, cu poziţii pe muchie de cuţit şi cu foarte multe sacrificii. După părerea unor specialişti stilul austriacului a fost de cea mai mare complexitate din istoria jocului de şah.
Steinitz a introdus în teoria şahistică câteva reguli fundamentale atât pentru faza de atac cât şi pentru cea defensiva. Iată 10 dintre aceste reguli:
1.Amintiţi-vă, în deschidere este important să dezvoltăm piesele şi să le poziţionăm pe cele mai bune câmpuri. În acelaşi timp nu uita, pe cât posibil, să împiedici şi dezvoltarea adversarului. Poţi obţine avantaj în deschidere doar în două feluri, să te dezvolţi mai repede sau, să împiedici dezvoltarea normală a adversarului.
2.Este important să te dezvolţi repede dar nu uita niciodată de siguranţa regelui propriu. Dacă adversarul este întârziat în dezvoltare atunci trebuie să creezi ameninţări pentru a-l întârzia şi mai mult. Va trebui să lansezi un atac cât mai repede posibil exact pe partea de tablă în care acesta este mai vulnerabil. Adversarul va trebui să ţină cont de ameninţări şi nu va fi capabil să işi termine dezvoltarea.
3.Un alt lucru foarte important în deschidere este centrul. În funcţie de poziţie va trebui să ocupi centrul fie cu un pion , fie cu o piesă. Un centru puternic de pioni iţi va oferi avantaj de spaţiu în timp ce plasarea unei piese în centru iţi va oferi oportunităţi de a ataca.
4.Trebuie să fii foarte atent la modul în care îţi înaintezi pionii. Întotdeauna încearcă să îţi aminteşti că pionii nu mai pot fi mutaţi înapoi şi orice înaintare de prisos va duce la slăbirea poziţiei proprii.
5.Când îţi vei dezvolta piesele va trebui să ai un plan foarte exact. Va trebui să ştii exact rolul pe care trebuie să îl joace fiecare piesă şi poziţia exactă de unde fiecare dintre acestea vor ajuta la realizarea planului.
6.Diferenţa dintre un novice şi un maestru este aceea că un maestru îşi dezvoltă piesele cu un scop precis în timp ce un novice se dezvoltă doar aşa pentru a scoate piesele în joc.
7.Partea care este în avantaj trebuie să atace, altfel ea va risca să îşi piardă avantajul. Un plan eficient de atac va începe întotdeauna cu identificarea slăbiciunilor din poziţia adversarului. O dată obiectivul fixat va trebui să exploatezi acele slăbiciuni.
8.Partea care se află în defensivă va trebui să anihileze ameninţările, să ghicească planul adversarului, să facă previziuni asupra mutărilor pe care acesta le poate efectua şi să caute un contraatac eficient. Ţineţi minte că jocul defensiv este o treabă mult mai dificilă decât jocul de atac.
9.Într-o poziţie mai mult sau mai puţin egală jucătorii trebuie să manevreze în aşa fel încât să încerce obţinerea unui avantaj oricât de mic după care să treacă imediat la atac. Oricum, în cazul unei defensive bune poziţia trebuie să rămână egală şi partida să se termine remiză.
În general, putem vorbi despre avantajdoar în cazurile în care există un mare avantaj (gen piese în plus etc.) sau în cazul în care s-au acumulat mai multe mici avantaje (pereche de nebuni, spaţiu etc.). Când jucaţi împotriva unor adversari la fel de valoroşi ca şi dumneavoastră obiectivul pe care trebuie să îl urmăriţi este acela de a obţine mai multe mici avantaje. Dacă reuşiţi să atingeţi acest obiectiv, în mod normal, acest lucru ar trebui să vă aducă victoria.
10.În şah putem vorbi despre două tipuri de avantaj, permanent şi temporar.
În tipul de avantaj permanent se încadrează:
– Avantajul material
– Câmpurile slabe
– Pionii trecuţi
– Pionii slabi
– Coloane/diagonale deschise
– Perechea de nebuni
Avantaje temporare:
– Dezvoltare mai bună
– Poziţia superioară a pieselor
– Controlul centrului
– Superioritatea spaţială
Dacă atunci când aveţi un avantaj de tipul permanent nu vă veţi grăbi şi veţi juca cu mare atenţie, veţi vedea că în final va veni şi victoria.
Dacă aveţi un avantaj de tipul temporar şi nu veţi trece cât mai repede posibil la atac, adversarul va reuşi să echilibreze jocul şi avantajele vor dispare.
https://www.magazinuldesah.ro/blog/2018/
* Cei mai mulți își îndreaptă tirul spre punctele vulnerabile ale poziției adverse,
F7—-sau F2, H7 —sau H2.
Din această ultimă poziție, nebunul sau (nebunii) taie parcă tabla în două, controlând, atacând sau presând asupra câmpurilor aflate în raza sa de acțiune, străpungând – asemenea unui fascicol roentgen — pionii și figurile care-i stau în față, pentru a-și exercita influența asupra unor porțiuni de teren momentan inaccesibile.
Dezvoltarea în deschidere a nebunului de —fianchetto— poate fi folosită doar când jucătorul este preocupat de o apărare solidă și evitarea unor surprize neplăcute în deschidere. Dezvoltarea nebunilor în —fianchetto— constituie astăzi o metodă dintre cele mai bune de apărare a poziției regelui propriu și de contracarare a eventualei presiuni adverse pe diagonala respectivă.
* Un nebun așezat în fianchettă presează asupra câmpurilor centrale,
controlează întreaga sa diagonala mare, atacă pionul advers de cal și uneori chiar turnul opus colțului său
iar dacă
pag.2
Întrucât, de cele mai multe ori, acest nebun are suficient de lucru pe diagonala sa inițială c1—-h6 sau pe una rezultantă, el este dezvoltat în fianchetto la b2, avându-se în vedere, mai ales, perspectivele de atac asupra poziției regelui advers rocat în partea scurtă …
7.Nc4 De7 trebuia să facă rocada, dar negrul mai vrea un pion
8.Cgf3 Ce4
9.0-0 Cxd2
10.Cxd2 0-0 acum decide atacul direct pe diagonala mare și albul dă MAT imparabil
11.Dg3 (și nu direct 11.Dc3 din cauza 11….Df6!) – g6
12.Dc3 Nd4
13.Dxd4 Df6
14.Dxf6 Cc6
15.Dh8# 1-0
Sursa: O idee străbate deschideril Autor: Waisman
Organizator(i) | CSM Vulcan |
Tara | Romania ( ROU ) |
Director turneu | Dorel Schiopu |
Arbitru sef | FA Partenie Mihai |
http://chess-results.com/tnr416331.aspx?lan=27&art=1 SENIORI
Organizator(i) | CSM Mihai Viteazu Vulcan |
Tara | Romania ( ROU ) |
Director turneu | Dorel Schiopu |
Arbitru sef | FA Partenie Mihai |
Bedenkzeit | 90 minute/jucator |
Locatie | Centrul de Educatie si Cultura Vulcan |
Calcul rating | CIV, Elo |
Data | 2019/03/01 La 2019/03/03 |
Rating-Ø | 1394 |
Program de imperechere | Swiss-Manager from Heinz Herzog, Fisierul Swiss-Manager |
http://chess-results.com/tnr419348.aspx?lan=27&art=0 Grupa ELO 1400
Organizator(i) | CSM Vulcan |
Tara | Romania ( ROU ) |
Director turneu | Dorel Schiopu |
Arbitru sef | FA Partenie Mihai |
Arbitru | Narcisa Mihai |
Bedenkzeit | 61 minute / jucator |
Locatie | Centrul de Educatie si Cultura Vulcan |
Calcul rating | CIV, Elo |
Data | 2019/03/01 La 2019/03/03 |
Rating-Ø | 1184 |
Program de imperechere | Swiss-Manager from Heinz Herzog, Fisierul Swiss-Manager |
http://chess-results.com/tnr416340.aspx?lan=27&art=1 Grupa ELO 1200
Organizator(i) | CSM Vulcan |
Tara | Romania ( ROU ) |
Director turneu | Dorel Schiopu |
Arbitru sef | FA Partenie Mihai |
Arbitru | Liviu Marius Antal |
Bedenkzeit | 61 minute/jucator |
Locatie | Centrul de Educatie si Cultura Vulcan |
Calcul rating | CIV, Elo |
Data | 2019/03/01 La 2019/03/03 |
Rating-Ø | 1052 |
Program de imperechere | Swiss-Manager from Heinz Herzog, Fisierul Swiss-Manager |
http://chess-results.com/tnr419169.aspx?lan=27&art=0 Grupa Copii 1001
Organizator(i) | Csm Vulcan |
Tara | Romania ( ROU ) |
Director turneu | Dorel Schiopu |
Arbitru sef | FA Partenie Mihai |
Bedenkzeit | 61 minute |
Locatie | Centrul de Educatie si Cultura Vulcan |
Calcul rating | CIV |
Data | 2019/03/01 La 2019/03/03 |
Rating-Ø | 1001 |
Program de imperechere | Swiss-Manager from Heinz Herzog, Fisierul Swiss-Manager |
http://chess-results.com/tnr416342.aspx?lan=27&art=0 Grupa Copii nelegitimați
Organizator(i) | CSM Vulcan |
Tara | Romania ( ROU ) |
Director turneu | Dorel Schiopu |
Arbitru sef | FA Partenie Mihai |
Bedenkzeit | 15minute/ jucator |
Calcul rating | – |
Data | 2019/03/02 |
Rating-Ø | 1000 |
Program de imperechere | Swiss-Manager from Heinz Herzog, Fisierul Swiss-Manager |
SURSA: http://chess-results.com/tnr416342.aspx?lan=27&art=0 Google