vineri, 4 noiembrie 2011
E întuneric în camera de umbre
Și-aș vrea o lumânare să aprind
Să pot s-alung cele fantome sumbre
Și-n colț să te zăresc șezând zâmbind.
Și-aș mai vrea să pot să te ating
Și să îți simt suflarea caldă în ureche
Să-ți aud vocea blândă-atunci când plâng
Și mâna ta cu tandre mângâieri să mă desfete.
Aș vrea acea secundă – a Timpului să stea
Să-și uite drumul său spre Vremea de uitare
Și-aș vrea de mână amândoi pe-un colț de stea
Să ne plimbăm într-o sublimă stare de visare…
Versuri, Cristina Bădulescu – Foișor
Visits:119
Today: 2