Capul de sticlă

Un tânăr veni la duhovnicul său și i se plânse astfel:
”Părinte, nu știu ce să fac să scap de gândurile urâte și păcătoase, care-mi murdăresc cugetul de multe ori…”
Preotul îi răspunse:
-„Închipuiește-ți mereu că ai un cap de sticlă, în care, oricine ar privi, ți-ar vedea aceste gânduri…”
Tânărul fu cuprins de spaimă – și spuse preotului:
-„Vai părinte, de-ar fi așa, nu știu unde m-aș ascunde de rușine, așa de păcătoase gânduri mă cercetează…”
Atunci, preotul, cu glas de blândă dojană și punându-i mâna pe umăr, îi zise:
– „Și totuși, fiul meu, noi bine știm că pentru Tatăl ceresc, mințile tuturora sunt mai limpezi ca sticla, așa că El vede necontenit în ele…”
Tânărul făcu ochii mari – și nu mai răspunse nimic.
Duhovnicul îi dădu încredințare, zicând:
Cugetă mereu la aceasta – și vei scăpa de gândurile cele urâte…”

SURSA: CARTEA CU PILDE, autori: Al. Lascarov-Moldovanu, apărută în anul 1940 la Editura „Cugetarea”, București