Urmarea lui Hristos, Cap. II, paragraful 4

Cea mai înaltă și cea mai folositoare învățătură este adevărata cunoaștere de sine și smerenia.

Să te socotești pe tine ca un nimic, iar despre alții să crezi totdeauna numai bine și desăvârșit, aceasta este o mare înțelepciune și desăvârșire.

Dacă ai vedea pe cineva păcătuind la arătare ori săvârșind niscaiva fapte grele, nu trebuie să te socotești pe tine mai bun, fiindcă nu știi câtă vreme poți fi tu însuți să stăruiești în bine.

Toți suntem slabi* dar tu să socotești că nimeni nu e mai slab ca tine însuți.

Sursa: Urmarea lui Hristos, autor Toma de Kempis

Urmarea lui Hristos, Cap. II, paragraful 3

Cu cât știi mai mult și mai bine, cu atât vei fi mai aspru judecat, dacă n-ai trăit în mai mare sfințenie.
Nu te mândri cu vreo îndemânare sau cu știința ta, ci mai vârtos teme-te de darurile ce ți s-au dat.
Dacă ți se pare că știi multe și că pricepi destul de bine, gândește-te totuși că sunt mai multe lucrurile pe care nu le știi.
”Nu gândi lucruri mari despre tine” (Romani 11, 20), ci mai degrabă dă pe față neștiința ta.
De ce vrei, oare, să te socotești mai presus ca altul, de vreme ce se află atâția mai învățați și mai iscusiți decât tine, în legea Domnului?
Dacă vrei să știi și să înveți ceva de folos, atunci fie-ți drag să trăiești neștiut și neluat în seamă.

Sursa: Urmarea lui Hristos, autor Toma de kempis

Smerita părere de sine însuși, Cap. II, paragraful 2

1.Potolește-ți marea dorință după știință, fiindcă într-asta se află o mare șovăială și amărăciune.
Învățații vor cu plăcere să se arate lumii și să fie numiți înțelepți.
Multe sunt lucrurile a căror cunoaștere aduce sufletului prea puțin folos, ba chiar de loc.
Și tare nesocotit este cel ce năzuiește spre alte lucruri, decât spre cele ce slujesc la mântuirea sa.
Vorbele multe nu satură sufletul, dar o viață cuvioasă înviorează mintea și un cuget curat aduce o mare încredere în Dumnezeu.

Sursa: Urmarea lui Hristos, autor Toma de Kempis

Smerita părere de sine, Cap. II, paragraful 1

1. Orice om dorește în chip firesc, știința; dar la ce folosește, oare, știința fără teama de Dumnezeu?
Mai bun este negreșit, umilul țăran care slujește lui Dumnezeu, decât mândrul filozof, care negrijindu-se de sufletul său, cercetează mersul stelelor.
Cine se cunoaște bine pe însuși, acela vede cât este de mic și nu este încântat de laudele omenești.
Dac-aș ști toate câte sunt pe lume, dar n-aș avea iubire, la ce mi-ar ajuta aceasta înaintea lui Dumnezeu, care mă va judeca după faptele mele?

Sursa: Urmarea lui Hristos, autor Toma de Kempis

Urmați pe Hristos și înlăturați toate deșertăciunile lumii!, paragraful 4

Adu-ți aminte mereu de acel cuvânt: ”Ochiul nu se satură de ceea ce vede, nici urechea nu se umple de ceea ce aude” (Ecleziastul 1, 8).
 Sârguiește-te deci de abate inima ta de la îndrăgirea celor văzute și înalță-te spre cele nevăzute.
Cei ce urmează pofta trupului își pângăresc cugetul și pierd harul lui Dumnezeu.

Sursa: Urmarea lui Hristos, autor Toma de Kempis

Tu nu exiști

sâmbătă, 14 aprilie 2012

Tu… nu exiști decât în inima mea
tu… ești un vis aievea ce aș tot visa
tu… dispari când mâna întind
tu… ești raza de Soare ce mereu o simt zâmbind.

Tu… de ai putea din depărtări să apari
tu… să mă iei de aripi în zbor de icari
tu… de ai putea să mă duci pe o stea
tu… și cu mine pentru eternitate de mână am sta…

Versuri, Cristina Bădulescu – Foișor