From Wikipedia, the free encyclopedia

The Latvian Gambit (or Greco Countergambit) is a chess opening characterised by the moves:

1. e4 e5

2. Nf3 f5?!

It is one of the oldest chess openings, having been analysed in the 17th century by Gioachino Greco, after whom it is sometimes named. The opening has the appearance of a King’s Gambit with colours reversed. It is an aggressive but rather dubious choice for Black which often leads to wild and tricky positions.^[1][2] FIDE Master Dennis Monokroussos even goes so far as to describe it as „possibly the worst opening in chess”.^[3] As assessed by Paul van der Sterren:

What is required to play the Latvian Gambit with any degree of success is a sharp eye for tactics and a mental attitude of total contempt for whatever theory has to say about it.

Este una dintre cele mai vechi deschideri de șah, fiind analizată în secolul al XVII-lea de Gioachino Greco, după care este uneori numită.

Deschiderea are aspectul unui Gambit al regelui cu culori inversate. Este o alegere agresivă, dar destul de dubioasă pentru negru, care duce adesea la poziții sălbatice și dificile. [1] [2] FIDE Master Dennis Monokroussos merge chiar atât de departe încât să o descrie ca fiind „cea mai proastă deschidere în șah”. [3] Așa cum a evaluat Paul van der Sterren:
Ceea ce este necesar pentru a juca Gambitul leton cu orice grad de succes este un ochi ascuțit pentru tactici și o atitudine mentală de dispreț total pentru orice teorie care spune despre el.

— Paul van der Sterren, Fundamental Chess Openings

The Latvian is uncommon at the top level of over-the-board play, but some correspondence chess players are devoted to it.^[2][4]

The ECO code for the Latvian Gambit is C40 (King’s Knight Opening).

SURSA: https://en.wikipedia.org/wiki/Latvian_Gambit

241.746 de vizionări          67 de comentarii

 

4.850.248 de vizionări         1.113 comentarii

Noul campion mondial de şah are o poveste fascinantă, în care geniul şi excelenţa s-au văzut foarte devreme

Articol de — Mitică Docan Marti, 26 Noiembrie 2013

Mulţi îl compară cu Mozart, Federer, Tiger Woods sau Harry Potter. Norvegianul Magnus Carlsen este o îmbinare teribilă de talent, imaginaţie şi bună-dispoziţie, însă şi un tăvălug ce s-a năpustit asupra ierarhiilor din şah

Primul lucru pe care l-a făcut în noaptea de după finala cîştigată la Chennai contra indianului Vishey Anand a fost să se arunce în piscină. Într-un costum impecabil, cu degetele aruncate în aer şi un zîmbet luminos, Magnus Carlsen a celebrat cea mai mare victorie din carieră cu exuberanţa unui star rock, şi nu cu austeritatea ce se aşteaptă de la un scandinav ce premeditează 20 de mutări în orice secundă.

Degajat, obişnuit cu camerele foto din cariera paralelă de model, norvegianul în vîrstă de 22 de ani a arătat satisfăcut, conştient că e o raritate a naturii, visător la ceea ce Garry Kasparov, cel mai mare jucător din istorie şi mentorul său, a numit „intrarea în era Carlsen”.

„A beautiful mind” de la 2 ani
Născut pe 30 noiembrie 1990, într-o familie de ingineri, micuţul Magnus a arătat imediat că nu are de gînd să parcurgă toate etapele tradiţionale de creştere. La 2 ani, norvegianul rezolva puzzle-uri cu 50 de piese, la 4 ani ansambla piese Lego destinate copiilor mai mari cu 10 ani, iar la 5 ani pupilele i se dilatau în faţa unui joc pe care două dintre cele 3 surori pe care le are îl disputau în tăcere.

A fost primul contact pe care l-a avut cu şahul. După un singur an în care a învăţat pe cont propriu toate secretele tablei, surorile Ingrid şi Ellen au devenit victime sigure. Magnus s-a plictisit şi s-a orientat spre cineva cu mai multă experienţă: tatăl său.

Şcoala, înainte de toate
Henrik Albert Carlsen a ştiut mereu că Magnus nu va urma ruta stabilită a geniilor şi că nu va abandona de timpuriu şcoala. Tînărul norvegian a continuat să studieze fiecare aspect al jocului, dar a fost obligat să obţină diploma de liceu şi să-şi antreneze memoria în muzee, săli de teatru şi excursii cu familia.

Cu un joc agresiv şi metodic, Magnus a cîştigat primul său turneu la vîrsta de 10 ani, după care a bifat rangul suprem, de Mare Maestru, la doar 13 ani, o performanţă întrecută doar de ucraineanul Sergey Karjakin şi indianul Parimarjan Negi. A fost anul în care a jucat împotriva lui Garry Kasparov, care a simţit primul că are în faţă unul dintre oamenii care vor marca sportul.

„Mozart” începe să-şi dezvăluie opera
Dinamita a fost pusă la baza clasamentului mondial, iar anii care au urmat au fost explozivi. La 15 ani, Magnus a început să doboare adversari din top 50 şi a ajuns cel mai tînăr candidat din istorie la Campionatul Mondial. În 2009, Kasparov a acceptat să-l antreneze pe „Harry Potter”, cum l-a catalogat după cîteva şedinţe, iar în noiembrie, ratingul ELO, cel care măsoară succesul unui jucător de şah, a depăşit definitiv graniţa de 2800 de puncte.

Două luni mai tîrziu, Magnus a mai pus o piatră la piedestal şi a devenit cel mai tînăr lider mondial din toate timpurile. Într-un sport dominat de ţările ex-sovietice şi cele asiatice, Magnus Carlsen arăta din ce în ce mai clar că poate să fie primul campion mondial care vine din Vest, după americanul Bobby Fischer.

Extaziaţi de evoluţia adolescentului elegant din Peninsula Scandinavă, reporterii Washington Post i-au ştampilat supranumele: „Mozart al şahului”.

GQ, Cosmopolitan, Time
În paralel, departe de tablă, Magnus atrăgea atenţia revistelor de modă. Impecabil din punct de vedere fizic, cu o uşoară alură de Stephen Hendry, norvegianul s-a remarcat ca favoritul fotoreporterilor, iar notorietatea sa a atins cote nemaivăzute în Norvegia şi SUA. Răsplata a venit în 2013, cînd prestigioasa revistă Time l-a inclus în top 100 cei mai influenţi oameni din lume. De asemenea, Cosmopolitan l-a clasat în topul celor mai sexi bărbaţi din lume, alături de actorii Bradley Cooper şi Hugh Jackman.

Supremaţia începe în India
După 3 ani în care a ocupat aproape neîntrerupt poziţia de lider mondial şi în care a făcut o vizită şi în România pentru a cîştiga turneul Bazna Kings, Magnus Carlsen s-a prezentat în Chennai, India, pentru a înfrunta campionul mondial absolut din ultimii 6 ani, pe băştinaşul Vishy Anand. Finala trebuia să dureze 20 de zile, să se întindă pe durata a maximum 12 meciuri, iar cîştigătorul să fie cel care ajunge primul la 6,5 puncte.

A fost întrecerea de şah cu cea mai mare audienţă după al II-lea Război Mondial, iar guvernul Indiei a construit o tablă gigant pe plaja Marina pentru a putea fi urmărite mutările. Nigel Short, mare maestru britanic, a remarcat pentru Guardian că „a fost, probabil, cel mai important meci de după Fischer-Spassky, în 1972”.

La prima sa finală de CM, băiatul blond îmbrăcat exemplar a fost răbdător şi şi-a atras adversarul, de 43 de ani :O, într-un meci de uzură psihică, în care greşelile au fost provocate şi pedepsite cu migală şi precizie. După 4 remize, Carlsen a realizat „că e vulnerabil şi neliniştit ca şi mine”, iar cobra din el s-a ridicat în coadă şi a muşcat.

Au urmat două victorii maraton pentru norvegian, în care „Anand a cedat sub presiune, fiindcă eu l-am adus acolo”, alte două remize şi o nouă victorie, iar scorul a arătat 6 la 3

pentru Carlsen. Coroana a trecut în dreptul celui de-al 16-lea campion mondial din istorie după o nouă remiză muncită.

Ultimele două partide erau inutile şi au fost anulate, iar şampaniile şi-au pierdut dopurile prin colţurile camerelor. Premierul Norvegiei, Erna Solberg, a intrat pe Skype şi l-a felicitat pe jucător, apoi au venit baia în piscina hotelului, pozele, rîsetele şi o petrecere pînă la 5 dimineaţa. Noua eră s-a deschis, Magnus s-a mutat pe tronul şahului mondial şi a început deja să redecoreze palatul. La aproape 23 de ani, al doilea cel mai tînăr campion mondial din istorie, după Kasparov, pare decis să readucă şahul în mainstream.

Carlsen a bifat 2872 de puncte ELO, întrecînd recordul istoric deţinut de Kasparov, 2851, în 1999

200 de milioane de oameni au urmărit finala Carlsen-Anand, meciul fiind transmis la TV în Norvegia şi India, dar şi pe internet

Sursa: https://www.gsp.ro/sporturi/altele/jocul-lui-magnus-noul-campion-mondial

1.162.516 vizionări

 

1501 vizitatori

616 vizionări

From Wikipedia, the free encyclopedia

The Rousseau Gambit (or Ponziani Countergambit) is a chess opening that begins with the moves:

1. e4 e5

2. Nf3 Nc6

3. Bc4 f5

The gambit is named after French chess master Eugène Rousseau. White can decline the gambit by supporting the e-pawn with 4.d3. The resulting position is similar to a King’s Gambit Declined with colours reversed, and White’s king bishop aiming at Black’s weakened kingside. Black will have trouble castling kingside and Ng5 is a likely threat. White’s position is better, but still requires careful play.

Key themes for White are to attack Black’s kingside and to avoid attempts by Black to simplify the position. Exchanges involving White’s light-square bishop are particularly suspect.

Gambitul este numit după maestrul francez de șah Eugène Rousseau. Albul poate refuza gambitul susținând pionul e cu 4.d3.

Poziția rezultată este asemănătoare cu cea a Gambitului regelui refuzat cu culori inversate, iar nebunul regelui alb, ținând cont de regiunea slabă a negrului. Negrul va avea probleme cu controlul asupra regiunii și Ng5 este o amenințare probabilă. Poziția albului este mai bună, dar necesită încă o acțiune atentă.

Temele cheie pentru ALB sunt de a ataca flancul regelui negru și de a evita încercările negrului de a simplifica poziția. Schimburile care implică nebunul de câmpuri albe sunt în mod special suspecte.

White responses

Gambit Declined: 4.d3

White can decline the gambit and wait to capture the f-pawn.

Albul poate să refuze gambitul și să aștepte să captureze pionul f.

Gambit Accepted: 4.exf5

White still has a good game after the inferior 4.exf5, but the position is less clear. Black usually plays 4…e4, which White may meet by 5.Nd4! Nf6 (5…Nxd4? leads to trouble after 6.Qh5+) 6.Nxc6.

ALBUL are încă un joc bun după 4.exf5, dar poziția este mai puțin clară. Negrul joacă de obicei 4 … e4, cu care albul se poate întâlni cu 5.Nd4! Nf6 (5 … Nxd4 conduce la probleme după 6.Qh5 +) 6.Nxc6.

 4.d4!

White gets a clear advantage with 4.d4!

ALBUL obține un avantaj clar cu 4.d4!

4…fxe4 5.Nxe5 d5 6.Bb5 Ne7 7.0-0 a6 8.Bxc6+ bxc6 (8…Nxc6? 9.Qh5+) 9.f3 Bf5 10.Nc3 +/− (Bilguer Handbuch).^[1][2]

• • 5.dxe5 and now:
    • 5…fxe4 6.Qd5 Qe7 7.Bg5 Be6 8.Qxe4 +/− de Rivière–Anderssen, London 1862.^[1]
    • 5…dxe5 6.Qxd8+ Nxd8 (6…Kxd8 7.Bg5+ Nf6 8.Nc3 +/− Morphy–Worrall, London 1859) 7.Nxe5 fxe4 8.Bd2 Bd6 9.Bc3 +/− Löwenthal & Medley vs Morphy & Mongredien, London 1857.^[1]
• 4…Nf6 5.dxe5 Nxe4 6.0-0 Bc5 7.Nc3 Nxc3 8.bxc3 h6 9.Nd4 g6 10.Nb3 +/− (Bilguer).^[1]

• See also

  • Latvian Gambit
  • List of chess openings
  • List of chess openings named after people

  References
• T. D. Harding; G. S. Botterill (1977), The Italian Game, B. T. Batsford Limited, p. 128, ISBN 0-7134-3261-6
• 2. Kasparov, Gary; Keene, Raymond (1982), Batsford Chess Openings, American Chess Promotions, p. 308, ISBN 0-7134-2112-6

  External links

  The Wikibook Chess Opening Theory has a page on the topic of: Rousseau Gambit

  • Tim McGrew (2002-07-01). „Giuoco Fortissimo: The Rousseau Gambit Part 1” (PDF). Chesscafe.com.
  • Tim McGrew (2002-07-30). „Giuoco Fortissimo: The Rousseau Gambit Part 2” (PDF). Chesscafe.com.
  • Tim McGrew (2003-09-22). „Gambits In Many Dimensions” (PDF). Chesscafe.com.

See also

SURSA: https://en.wikipedia.org/wiki/Italian_Game,_Rousseau_Gambit

Un gambit (din italiana veche gambetto, care înseamnă „a pune piedică”) este o deschidere de șah în care un jucător, cel mai adesea albul, face sacrificii materiale, de obicei, un pion, cu speranța de a atinge ca rezultat o poziție mai avantajoasă.^[1]

Câteva exemple bine cunoscute sunt

Gambitul regelui (1.e4 e5 2.f4),

Gambitul damei (1.d4 d5 2.c4),

și Gambitul Evans (1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4).

Un truc folosit de Negru poate fi, de asemenea, numit un gambit

(de exemplu, Gambitul leton—1.e4 e5 2.Nf3 f5 sau

Gambitul Englund—1.d4 e5), dar este uneori numit

un „contragambit” (de exemplu, Contragambitul Albin —1.d4 d5 2.c4 e5 și

Contra-Gambitul Greco, un nume de modă veche pentru Gambitul leton).

Cuvântul „gambit” a fost inițial aplicat la deschiderile de șah în 1561 de preotul spaniol preot Ruy Lopez de Segura, de la expresia italiana dare il gambetto (pentru a pune piedică). Lopez a studiat această manevră, și așa cuvântul Italian a căpătat forma spaniolă gambito care a condus la forma franceză gambit, care a influențat ortografia cuvântului în limba engleză. În sens mai larg, de „mutare de deschidere cu scopul de a obține un avantaj”, a fost înregistrat pentru prima dată în limba engleză în 1855.^[

Strategia

În șahul modern, răspunsul tipic la un gambit moderat este de a accepta avantajul material și de a returna avantajul materialul la un moment mai avantajos.

Pentru gambiți care sunt mai puțin sonori, jucătorul care acceptă este mult mai probabil să încerce să își mențină avantajul material. O regulă simplă, spune că un jucător ar trebui să obțină trei mutări de deschidere pentru un pion sacrificat (vezi tempo), dar nu este clar cât de utilă este această regulă, deoarece „și mutările libere” ca parte a compensației nu sunt aproape niciodată tot ce jucătorul câștigă.

Desigur, un jucator nu este obligat să accepte un gambit.

De multe ori, un gambit poate fi refuzat fără dezavantaj.

Exemple

• Gambitul regelui: 1.e4 e5 2.f4
• Gambitul damei: 1.d4 d5 2.c4
• Gambitul Evans: 1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4
• Gambitul Rousseau: 1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 f5
• Gambitul Smith–Morra: 1.e4 c5 2.d4 care intenționează 2. ..cxd4 3.c3 dxc3 4.Nxc3
• Apărare cu doi cai: 1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Nf6 4.Ng5 d5 cu 5.exd5 Na5 6.Bb5+ c6 7.dxc6 bxc6 probabil să urmeze.
• Gambitul Blackmore–Diemer (BDG): 1.d4 d5 2.e4 dxe4 3.Nc3 urmat de 4.f3
• Gambitul From: 1.f4 e5
• Gambitul Staunton: 1.d4 f5 2.e4
• Gambitul Budapesta: 1.d4 Nf6 2.c4 e5
• Gambitul Scotch: 1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.d4 exd4 4.Bc4
• Gambitul Leton: 1.e4 e5 2.Nf3 f5
• Gambitul Blackburne Shilling: 1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Nd4?!

Acest lucru nu este un adevărat gambit de Negru, deoarece după 4.Nxe5!? Qg5! Negrul câștigă material. Albul poate (și din această poziție ar trebui) să joace un gambit cu 5.Bxf7+! Ke7 6.0-0! Qxe5 7.Bxg8 Rxg8 8.c3 Nc6 9.d4, când cei doi pioni albi pionul din centru, combinate cu poziția greșită a regelui negru, dau albului o compensație mare pentru nebunul sacrificat.

SURSA: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gambit

 

Un părinte bolnav își trimite pe cei doi copii la farmacie după leacuri (medicamente). În drum aceștia întâlnesc un țigan, care își joacă ursul.

Copiii stau uimiți și pierd mai multă vreme lângă jocul ursului.

Apropiindu-se seara, își aduc aminte de porunca părintelui bolnav, cumpără în grabă leacurile și fug acasă cu ele.

În apropierea casei unul dintre copii începe a plânge și zice:

”Mă tem! pentrucă tata mă va bate cu toată siguranța”,

celălalt copil se oprește și el și zice cu durere:

”N-ar fi trebuit să supărăm pe bunul nostru tată”.

Copilului dintâi îi pare rău pentru pedeapsa ce-l așteaptă. Al doilea se căiește pentru că a vătămat pe tatăl său, pe care îl iubește.

Părerea de rău a copilului din urmă, este părerea de rău desăvârșită. (perfectă)

                                                                                                           Anton Nagy, cateheză

 

SURSA: Această pildă am citit-o în copilărie și am preluat-o din Cartea de rugăciuni a bunicii mele, care a trăit 85 de ani.