luni, 23 ianuarie 2012
Sunt un vis reminiscent dintr-un antic Eu
urma vremii se pierde în mantia vreunui Zeu
amintiri port în memoria unui Curcubeu.
Speranțe apar în jarul gândului meu.
Sunt un vis într-un buchet de ghiocei
fără miros dar cu izul nemuritorilor Zei
cuprind mirări și trăiri în petale ce apar
din care mai apoi pleacă în zbor de icar.
Sunt un vis ce devin abur imposibil de prins
și totuși sunt fără putință de-nvins
detest să fiu Eu dar totuși trăiesc
ideea de a visa mă face să zâmbesc…
Versuri, Cristina Bădulescu – Foișor
Visits:223
Today: 1