sâmbătă, 16 iunie 2012
Zona liberă de gânduri
cercuri de idei în vârfuri
Speranțe ce cresc în pustiu
sufletul meu în spirală mereu viu…
spațiu vital… în Orizont
neputințe mă țin agățată de-un nor
cuvinte ce-s ca un ac bont
nu pot să leg în ”aripi” pentru ZBOR.
sunt eu? sau poate că nu
mereu în continuă transformare
sunt tu? sau poate că nu
în ziua ce vine mă pierd …în uitare!
aștept un miracol sau poate doar Semn
mă ating arzând ca o bucată de lemn
uitată de lume în ăst* Univers
cenușa-mi îndrumă cărarea de mers…
Versuri: Cristina Bădulescu-Foișor
Visits:121
Today: 1