(de sus în jos fără sfârșit 🙂 )
Posted by Eleonora – Antonia MIHAI on Ianuarie 01, 2020
Luna șoptește în zorii de zi
Astăzi cineva îți va dărui poezii.
Muntele, marea-l dezmiardă ușor
Unde te-ai dus?
Lasă-mă să-ți cânt un cântec de dor.
Tu îmi zâmbești
Într-o scoică ascult ale tale povești.
Anii nu-i număr
Nimic viitorul nu poate schimba
Împreună de mână vom atinge a Fericirii stea!
Pentru zile, ani, vieți…
există zile de-nceput în ani de pribegie
există clipe de debut ce-aș vrea să-ți dedic ție…
există ani ce trec ca-n vis și poate în uitare
există sigur Paradis și asta-n fiecare.
există zâmbet în tristeți când Luna ne vorbește
există stele și noi vieți când Soarele clipește,
există undeva un… noi chiar dacă nu-i vizibil
există Universul ”DOI” și este… indivizibil…
Versuri:Cristina Bădulescu – Foișor (vineri, 28 septembrie 2012)