20 de ani de activitate a Clubului Sportiv Mediator

28 Mai 2000  –  28 Mai 2020
Clubul Sportiv Mediator a împlinit 20 de ani!
Sărbătorim cu drag acest eveniment. Veniți cu noi!
Deschideți ușa sufletului vostru și vă bucurați împreună cu noi.
Căci,
noi suntem o picătură de rouă într-un ocean de lumină și
acolo unde este lumină, acolo este Dumnezeu!

 

Motto:
Trecut-au anii… și cu ei
A noastre vise și-mpliniri
Și toate parcă au fost ieri
Și ne trezesc dragi amintiri…

Da, se împlinesc 20 de ani de la inaugurarea Clubului Sportiv Mediator.

Clubul Sportiv Mediator din Giarmata Vii, este primul club de şah profesionist rural din România. A fost înfiinţat în casa noastră, a familiei Mihai şi afiliat la Federaţia Română de Şah în luna octombrie 2001.
Clubul are patru antrenori: prof. Partenie Mihai, Eleonora Antonia Mihai, maestră internațională ICCF (Președintele clubului) prof. Narcisa Drăgulescu şi ing. Laura Mihai.

Inaugurarea clubului a avut loc în 28 Mai 2000, într-o frumoasă şi toridă zi de duminică, în prezenţa celor 50 de elevi care s-au înscris la şah, a părinţilor acestor elevi, cadre didactice din şcoală şi grădiniţă, a domnului maestru internaţional Sergiu Grunberg, vicepreşedintele Federaţiei Române de Şah, vecini şi mulţi alţi consăteni.

Preotul paroh Vasile Suciu a anunţat acest eveniment la încheierea Sfintei liturghii şi a recomandat cu căldură enoriaşilor să participe la festivitatea de deschidere a Clubului Sportiv Mediator, situat pe strada Parcului nr. 148. Astfel la slujba de sfinţire a clubului de şah, oficiată de preotul Vasile Suciu, au participat peste 100 de persoane.

Aşa a fost începutul şi de fiecare dată a existat o bună comunicare între noi, preotul Vasile Suciu şi consătenii noştri. Când soseam de la concursuri învingători, făceam turul satului cu maşina, iar copiii cântau cât puteau de tare „Campionii” şi atârnau cupele şi medaliile pe fereastră. Uitam de oboseala concursului şi a drumului şi savuram bucuria victoriei.

În biserică erau anunţate participările noastre la concursuri şi cele mai bune rezultate. Astfel a fost sărbătorită şi felicitată dubla campioană naţională Lucian Hoffmann Monica.

Activitatea Clubului Sportiv Mediator s-a diversificat astfel:
– Club de şah: membrii activi – 180 din care 95 sportivi au ELO.
– în cadrul C.S. Mediator este Școala de Șah „Visul unui pion!” în medie cu 900 de
elevi în cei 20 ani de activitate.
Participare la Finalele Campionatelor Naţionale de copii şi juniori începând din
anul 2002 (18 ani) în medie cu 10 copii/an, calificaţi în aceste finale.
– Șah în şcoală: patru şcoli
– Șah în grădiniţă: două grădiniţe
– Organizator de concursuri: în medie 120 de concursuri, după cum urmează

              1.Cupa Unirii pentru copii şi juniori, 9 ediţii.
              2.Cupa Mediator pt. copii şi juniori, 6 ediţii.
              3.Trofeul Mediator, open internaţional, 15 ediţii.
              4.Campionatul Familiilor Şahiste, open şah rapid pe echipe, 14 ediţii.
              5.Festivalul Internaţional de Şah Pro Logos, două ediții.
              6.Campionatul prieteniei, open de şah rapid pe echipe, 14 ediţii.
              7.Campionatul Clubului Sportiv Mediator – şah rapid, o ediţie.
              8.Cupa 1 decembrie & Moş Nicolae open şah rapid, 9 ediţii.
              9.Maratonul de sâmbătă, șah rapid, concurs de antrenament cu participarea
numai a elevilor din club și părinții (bunicii) lor, 20 de ediții.

Activitate publicistică –
Redactarea și tipărirea revistei Cei zece paşi ai învingătorului în şah  din care s-au distribuit gratuit 600 de numere.
Redactarea și tipărirea Caietelor speciale de şah pentru 16 nivele (între anii 2008-2020),  după care se antrenează copiii.
*  Redactarea și tipărirea la sediul clubului a revistei Visul unui pion, aprox. 2300 de buc. distribuite gratuit. Pentru a înfrumuseţa paginile revistei am avut ca sursă: „http://www.gradinamea.ro/” și „https://pixabay.com/ro/photos
În cele 12 numere ale revistei, se regăseşte fidel, activitatea sportivă a Clubului Mediator pe durata a 20 de ani. Această activitate este publicată lună de lună în Revista Vatră nouă, revistă a comunității locale din Giarmata Vii, preot paroh Vasile Suciu (redactor-șef).
* Pagină web: „https://www.sahmediator.ro/” Tot ce nu este cu temă şahistă, sunt materiale preluate de pe acest site, prin care putem primi sfaturi de viaţă, nebănuit de înţelepte.

Elevii noștri de la Școala de șah Visul unui pion! au participat la următoarele concursuri:
1) Memorialul ”Cristina Foișor”, Timișoara, concurs de șah rapid și de blitz, 3 ediții.
2) Semifinala de seniori, Timișoara, concurs de șah clasic, 4 ediții.
3) Cupa Kolping, Timișoara, concurs de șah rapid pentru copii, juniori și studenți, 5 ediții.
4) Finalele Campionatelor Naționale de Șah pentru copii și juniori de la Călimănești – Căciulata, 17 ediții
5) Campionatul Familiilor Șahiste, pe echipe, open şah rapid, Timișoara, 14 ediții.
6) ”Visul unui pion, Timișoara, concurs de șah rapid pentru copii și juniori, 3 ediții.
7) Festivalul Internațional de Șah clasic, Cap Aurora, 15 ediții.
8) Zilele jimboliene, Open Internațional de șah rapid, Jimbolia, 7 ediții.
9) Cupa prieteniei, Open Internațional de șah rapid, Timișoara, 20 ediții.
10) Campionatul  prieteniei,Timișoara, concurs de șah rapid pentru copii și juniori, 13 ediții.
11) Open Internațional de șah rapid ”Alb și negru”, Jimbolia, 7 ediții.
12) Cupa ”Sf. Andrei”, Sînandrei, concurs de șah rapid pentru copii și  juniori, 3 ediții.
13)  Cupa Kolping, Timișoara, concurs de șah rapid pentru copii, juniori și studenți, 7 ediții.
14) „Chess Contest”, Timișoara, concurs internațional de șah clasic, 3 ediții.
15) Memorialul Pius Brânzeu, Timișoara, open internațional de șah clasic,
10 ediții.
16) Memorialul Pius Brânzeu, Timișoara, open internațional de șah rapid, o ediție în anul 2019.
17) Maratonul de sâmbătă, concurs de pregătire numai cu elevii din Școala de șah „Visul unui pion”, 20 ediții.

Dacă vom face o sumară statistică vom ajunge la concluzia că elevii noștri, însoțiți de noi de fiecare dată, au participat la aprox. 152 de concursuri oficiale în acești 20 de ani. Fiecare după putere, dorință de ascensiune, talent și muncă. Toate la un loc, învăluite de dragostea și sprijinul venit din partea antrenorilor și părinților alcătuiesc acest miraj al bucuriei de a juca șah îndelungată vreme.
Aș încheia cu acest Motto pe care se sprijină toată activitatea noastră, a Clubului Sportiv Mediator:

Pe drumul vieții, călător,
Când vei ajunge la răscruce,
Privește cerul, vei vedea un nor
Și steaua ta care străluce.

Să ai încredere în ea,
Căci Dumnezeu asupra ta veghează,
Fericit vei fi, succes și sănătate vei avea,
Căci Dumnezeu te binecuvântează!

POSTAT DE: Mihai Eleonora Antonia, maestră internațională – ICCF

Învață să stăpânești timpul

și vei putea – orice ai face, indiferent de tipul de greutate care te apasă, fie că este vorba de o furtună, fie de o tragedie sau doar de confuzia în care trăim neîncetat – să stai liniștit, nemișcat în prezent, față către față cu Dumnezeu, tăcând sau vorbindu-I.

Dacă folosești cuvinte, atunci îi poți aduce lui Dumnezeu tot ceea ce este în jurul tău, toată furtuna. Dacă taci, te poți odihni în „ochiul” tornadei, în calmul de-acolo, însă lăsând furtuna din jur să urle, în timp ce tu te afli acolo unde se află și Dumnezeu, în singurul punct de statornicie deplină.

Însă acest punct nu este unul în care nu se întâmplă nimic. Este punctul în care toate tensiunile opuse se întâlnesc și sunt echilibrate una de cealaltă și sunt ținute de mâna puternică a lui Dumnezeu…

Cu aproximativ douăzeci de ani în urmă, la scurt timp dupa hirotonirea mea, am fost trimis înainte de Crăciun la casa unei bătrâne doamne. Această femeie a venit să mă vadă dupa prima mea slujbă ca preot și mi-a zis: „Părinte, aș dori să mă sfătuiți în legatură cu rugăciunea”. Iar eu i-am spus: „Desigur, întreabă pe cutare și pe cutare”.

Ea mi-a zis: „În toți acești ani i-am tot întrebat pe oamenii care sunt faimoși pentru priceperea pe care o au despre rugăciune, iar ei nu mi-au dat nici un răspuns concret, așa că m-am gândit că, de vreme ce probabil că nu știți mare lucru despre asta, s-ar putea să dați întâmplător peste răspunsul corect”.

Iată o situație foarte încurajatoare!
Am spus deci: „Care este necazul dumneavoastră?” Bătrana mi-a zis: „În ultimii paisprezece ani am spus rugăciunea lui Iisus aproape în permanență, și niciodată nu am simțit prezența lui Dumnezeu în vreun fel”.

Atunci mi-a scăpat exact ceea ce gândeam: „Dacă vorbiți întruna, îl lipsiți pe Dumnezeu de prilejul de a mai spune și El ceva”. Ea mi-a spus: „Ce să fac atunci?”
Iar eu i-am răspuns:

Duceți-vă în camera dumneavoastră după micul dejun, aranjați-o adecvat, plasați-vă fotoliul într-o poziție strategică, care va lăsa în spatele dumneavoastră toate colțurile întunecate ce există întotdeauna în camera unei bătrâne, în care lucrurile sunt împinse astfel încât să nu fie văzute.

Aprindeți-vă candela înaintea icoanei pe care o aveți, și mai întâi de toate cercetați cu atenție camera în care vă aflați. Apoi luați-vă andrelele și pentru cincisprezece minute împletiți înaintea feței lui Dumnezeu, dar vă interzic să rostiți vreun cuvânt de rugăciune.

Vedeți-vă de împletit și încercați să vă bucurați de pacea din camera dumneavoastră”.
Nu era sigură că i-am dat un sfat foarte evlavios, dar l-a primit totuși. După un timp a venit să mă vadă și mi-a spus: „Știți, are efect”. Am întrebat-o:

Ce anume are efect, ce s-a întâmplat?”, pentru că eram foarte curios să știu cât de bun a fost sfatul meu. Iar ea mi-a zis:

Am procedat exact așa cum m-ați sfătuit. M-am trezit, m-am spălat, mi-am pus camera în ordine, mi-am luat micul dejun, m-am întors, m-am asigurat că în cameră nu era nici o neorânduială care m-ar putea deranja, după care m-am așezat în fotoliu și m-am gândit:

„Oh, ce bine, am la dispoziție cincisprezece minute în care pot să nu fac nimic fără să mă simt vinovată din cauza asta!” și am privit în jur și pentru prima dată în ani de zile m-am gandit:

„Dumnezeule, în ce cameră frumoasă trăiesc eu – o fereastră care dă spre o grădină, o cameră într-o formă frumoasă, cu destul spațiu la dispoziție, și cu toate aceste lucruri pe care le-am adunat de ani de zile”.”
Apoi adăugă:

„M-am simțit atât de tăcută, întrucât camera era atât de liniștitoare. Era acolo un ceas care ticăia, dar nu strica liniștea, ticăitul lui doar sublinia faptul că totul era nemișcat, iar după un timp mi-am amintit că trebuia să împletesc înaintea feței lui Dumnezeu, așa că m-am apucat de împletit.

Și am devenit tot mai conștientă de liniște. Andrelele atingeau brațele fotoliului, ceasul ticăia liniștitor, nu era nimic pentru care să fii preocupat, nu aveam nici o nevoie să-mi încordez atenția, iar apoi am simțit că această liniște nu era doar în mod simplu o absență a zgomotului, ci una care avea un conținut.

Nu era absența a ceva, ci prezența a ceva. Liniștea avea o densitate, o bogăție, și începu să mă cuprindă. Liniștea din jur începea să vină și să întâlnească liniștea din mine”…
După aceasta a mai trăit vreo zece ani (a murit la 102 ani) zicând că oricând putea afla liniștea dacă tăcea și se liniștea ea însăși:

„Mă aflu în prezența lui Dumnezeu, ce bucurie, hai să stăm liniștiți!

Mitropolitul Antonie de Suroj