Cenușă din cer

marți, 9 septembrie 2014

Sunt stele ce ard și stele ce mor
sunt zile ce râd și zile ce dor
sunt eu și ești tu în imaginea mea
doresc mereu ce nu pot avea.

Culorile nopții mă prind într-o plasă
și luna-i absentă din cercul polar
exist cu Speranța că disipă ceața deasă
ce mi-a cuprins al iubirii tău dar.

Versuri: Cristina Bădulescu – Foișor

Jertfa

marți, 12 februarie 2013

Idei în ceață de gânduri se succed
fiori de gheață încet se topesc
în speranță și în soare uit să cred
uitarea mă împiedică viitorul să-l iubesc!

Exist într-un vis de ambiții celest
trăiesc o viață efemeră într-un cocon
scriu ca să uit să privesc
ascult de al meu gând cumplit de afon.

Tribut plătesc cu un zâmbet știrb
e mult sau puțin… nu am balanță
pleoapele ascund un imens vid
iar vieții nu am cu ce plăti creanță.

Versuri: Cristina Bădulescu – Foișor

Pierderi

vineri, 18 ianuarie 2013

Fulgi cad… în ceas de noapte
aștept… dar nu aud nici azi a tale șoapte!
un Orizont de fericire și-a lăsat cortina
și trebuie să-ntreb: a cui fu vina?

Din depărtări zăresc o stea
cum lumineaz-o lume
în vreme ce inima mea
strigă-n pustiu al tău dispărut nume!

Nu vreau să plîng nu vreau să spun…
oricum nu întorci privirea
nu pot ca soarelui să impun
să îmi vegheze fericirea…

Versuri: Cristina Bădulescu – Foișor