Elixirul tineretii sau tineretea fara batranete in sah

În istoria sahului avem sahisti celebri, cu nume cunoscute de iubitorii sportului mintii, desi ei nu au devenit niciodata campioni ai lumii . Unul dintre ei este Nimzovici, un altul Rubinstein, Tarrasch, Keres, Reti, Ivanchuk si lista poate continua cu foarte multe nume importante din lumea sahului. Nu este vreun criteriu dupa care am enumerat sahistii de mai sus. Insa ei sunt foarte multi si unul dintre ei este si Victor Korcinoi. El a jucat excelent meciurile pentru titlul mondial al lumii, a castigat multe concursuri importante ale vremii, la care participau cei mai puternici sahisti. Contributia sa la zestrea sahului, a fost una foarte importanta, cel putin la fel ca si a celor ce s-au situat in varful piramidei sahiste mondiale. Longevitatea sa sahista este una iesita din comun si nu cred ca exista similitudini prea multe in istoria sahului.

Dupa incheierea unei partide, Victor nu se grabeste sa paraseasca sala de joc. El se muta de la o masa la alta, oprindu-se mai mult la pozitiile care-i atrag atentia. Ramane intr-o atitudine caracteristica, uneori balansandu-se dintr-o parte in alta si din cautatura sa indreptata spre tabla,  rapida ridicare si coborare a sprancenelor si intreaga sa expresie faciala, se poate urmari functionalitatea neintrerupta a creierului sau, ocupat cu analiza variantelor unei partide oarecare.

Korchnoy_simultan(Estonia,Narva,4.10.2009)

El a spus deseori : “Eu joc sah cu scopul de a demonstra tinerilor neexperimentati ca mai exista inca ceva ce pot invata de la mine…”

La concursul din orasul olandez Tilburg, in 1998, Korcinoi i-a dojenit pe cativa tineri mari maestri: ” De ce nu ai continuat jocul in acea pozitie? Aveai sanse. Era periculos? Atunci ar fi mai bine sa nu mai joci sah deloc, daca-l gasesti periculos…”
” Si dumneata, nu-ti este jena sa accepti remiza dupa o jumatate de ora, cu albul, impotriva lui Anand? Nu este interesant sa joci cu Anand? Ai in fiecare zi posibilitatea sa joci cu Anand? Ieri, impotriva lui Kramnik si eu am avut posibilitatea sa iau la ‘d5’ in Slava si bineinteles ca n-as fi pierdut, insa eu nu joc in acest mod si nu voi juca niciodata, in cazul in care cred ca exista o varianta care conduce la un avantaj. Chiar daca pozitia se dovedeste a fi primejdioasa si complicata. La urma urmei, ea este periculoasa pentru ambii jucatori…”

Atunci cand joaca sah, Korcinoi uita de toate. Tal povestea ca inaintea unei demonstratii de simultan la Havana, lui Korcinoi i-a fost adresata o rugamnte:
” Veti juca cu Che Guevara. El este un jucator destul de slab, insa iubeste sahul cu pasiune. Ar fi fericit daca va putea sa obtina o remiza…”
Korcinoi a dat intelegator din cap. Cateva ore mai tarziu s-a intors la hotel.
“Ei bine ce ai facut si cum a fost? I-am zdrobit pe toti, fara exceptie!
Si Che Guevara?
Che Guevara? L-am zdrobit si pe Che Guevara – habar n-are de Deschiderea Catalana!…”

La 82 de ani, Korcinoi joaca sah din caruciorul cu rotile, cu aceeasi nebuna placere ce il tine forever young

Pentru el sahul e totul. Lui i s-a acordat o sansa, ce este oferita celor putini, nu numai pentru a face ceva la care se pricepe cel mai bine, ci si de a avea o dragoste nemarginita pentru asta. Dragoste? Este mai degraba o pasiune arzatoare, o obsesie, insasi viata, care fara de sah ar deveni pur si simplu neinteresanta, ci lipsita de sens. Victor Korcinoi i-a invins pe toti campionii lumii, incepand cu Botvinnik si pe toti dintre cei mai buni jucatori ai prezentului si trecutului.

Nu numai din generatia sa, ci chiar si din cea urmatoare, nu exista nimeni care sa lupte de la egal la egal cu tinerii, energicii, bine-instruitii profesionisti. Unii au abandonat jocul definitiv, in vreme ce altii apar din cand in cand in turnee de veterani.
Sa joci sah atunci cand esti batraior este similar cu crudul obicei din timpurile stravechi, in care sclavii de pe galere aveau degetele mari retezate. Era inca posibil sa vasleasca, insa nu sa arunce cu o lance…
Numai Korcinoi continua sa se bata, asa cum a facut toata viata: dand tot ce este mai bun. El inca traieste extrem de emotional ceea ce se intampla pe tabla si este afectat de infrangeri chiar mai puternic decat inainte.
korchnoi_group

Se inconjoara de tineri, pe care ii dojeneste de fiecare data cand este cazul

Se poate intampla ca dupa o partida, un adversar semnificativ mai tanar, sa trebuiasca sa suporte o tirada furtunoasa, care ofera nu numai o evaluare a pozitiilor survenite in cursul jocului, ci este pus la curent adesea, cu ceea ce gandeste Korcinoi despre jocul lor in general si uneori despre ei insisi. Insa aceste caracterizari , la fel ca si cugetarile lui Korcinoi despre sah, sunt de obicei competente si neasteptate. El l-a sfatuit pe un mare maestru care s-a vaitat ca nu castigase impotriva unui adversar, care era inferior lui ca forta, in ciuda faptului ca avusese o pozitie coplesitoare:

” L-ati presat atat de puternic, incat nu i-a mai ramas altceva de facut decat sa efectueze mutari fortate. Ar fi trebuit sa ii permiteti sa se miste putin incoace si incolo si, intelegeti, ar fi avut ceva de nascocit…”.
Cu un alt prilej, observa jocul unui tanar maestru francez la debutul crizei de timp:
” Priviti, priviti! A inceput deja sa isi avanseze pionii. Aceasta este partea slaba a tuturor strategilor instruiti, inclusiv a mea- sa inceapa sa joace cu pionii in criza de timp. Vedeti! Pozitia sa s-a deteriorat deja…”.

Pentru el, varsta unui jucator nu joaca nici un rol, pentru ca in sah, ca si in literatura si muzica, executantii nu se deosebesc prin numarul de ani. De aceea el cand analizeaza o partida cu un tanar talent in varsta de 12 ani, discuta cu el asa cum ar face-o cu un adult:
” Ai bagat de seama ca la un sfarsitul variantei propuse de tine, regele tau ramane lipsit de aparare? Ce se intampla daca sacrific un nebun?” intreaba el, neacordand nici o atentie luminii translucide a ochilor si a barbiei tremuratoare ale interlocutorului sau.
Acum cativa ani, la un turneu international de mare importanta, pregatindu-se pentru o partida cu un mare maestru cat se poate de onorabil, Korcinoi a spus:
” Am observat ca el oboseste considerabil spre finalul unei partide. Asa ca am hotarat sa-l istovesc, mentinand tensiunea pana-n ultima ora de joc!”.  Un amanunt este ca adversarul era mai tanar cu 25 de ani de cat Korcinoi.

SURSA:https://sahcuceausescu.ro/2016/06/09/povestile-sahului-2-elixirul-tineretii-sau-tineretea-fara-batranete-in-sah/

Bancul zilei & Joi, 27.08.2020

Coboară ciobanul de la munte să meargă la Sibiu.
În gară, vede un chioşc şi cere o bere.
Tipa îi dă o bere la doză.
Ciobanu’ scoate brişca, crapă cutia şi bea berea.
Bineînţeles că nu se satură şi mai cere una.
O ciopleşte şi pe asta.
La care tipa de la chioşc:
– Baciule, cutia are un inel, tragi de el şi se deschide, de-aia e făcut.
Se uită baciul la tipă şi zice:
– Inelu’ ăla e pentru ăia care nu au brişcă!

SURSA: https://bancuri365.ro/bancuri-cu-ciobani/pagina-2

Citatul zilei & Joi, 27.08.2020

Este înțelept nu cel ce se întristează de ceea ce duce lipsă,

                                             ci cel ce se bucură de ceea ce are.

                                                                                     (Democrit)

SURSA: http://www.tanarcrestin.net/forum/viewtopic.php?id=255

De ce un cioban nu si-a vandut cainele unui american

Un american îşi face vacanţa în România.
Merge el ce merge şi ajunge la o stână din Ardeal, unde e foarte impresionat de câine.
– Bade, cât ceri pe câinele ăsta? Aş vrea să-l cumpăr.
– Nu e de vânzare.
– Îţi dau 500 de dolari.
– Nu e de vânzare.
– Îţi dau 1.000.
– Nu e de vânzare.
– Îţi dau 2.000 de dolari pentru el.
– Nu e de vânzare şi pace.
Americanul se vede nevoit să renunţe şi să îşi vadă de drum.
În aceeaşi zi, un român de la oraş trece pe la stână şi îi place câinele.
– Bade, e de vânzare câinele? Cât îţi dau pe el?
– 50 de lei, spune ciobanul.
Cel de la oraş dă banii şi pleacă cu câinele.
După ce pleacă, un băiat de la stână îi spune ciobanului:
– Păi bine, nene, americanul ţi-a oferit 2.000 de dolari şi matale ai vândul câinele pe 50 de lei?
– Apăi mă, tu mă crezi pe mine prost? De la oraş, se întoarce până diseară. Dar din America?

https://bancuri365.ro/bancuri-cu-ciobani/

Poate nu știați că… despre șah (1)

Primul club de șah din lume a prins viață datorită unui român!

Am considerat ca dupa cinci ani de activitate, sarbatorirea lor sa aduca si cateva rubrici noi, periodice despre sah. Una dintre ele are se refera la curiozitati si asta deriva din titlul ce contine stiati ca…despre sah.

În jurul anului 1740 (Nota redactiei: Am gasit o fotografie in care se vede despre cafenea fondarea sa in 1718 ), un parizian de origine romana, emigrant prin Sicilia la Paris, proprietarul cafenelei ” Cafe Procopie”, observand ca un grup de prieteni veneau zilnic sa joace cateva partide de sah, delectandu-se cu cateva cesti de cafea, are inspirata idee de a rezerva o camera pentru amatorii acestui joc silentios in comparatie cu tablelele, procurand si cateva garnituri de piese pe care le inchiria pentru cativa centi.

Astfel prinde viata primul club de sah din lume, materializat in 1750 prin elegantul  ” Cafe de la Regence”, organizat intr-un fost palat al ducelui de Orleans, ajungând in scurt timp centrul sahist al Parisului si al Frantei.

Ideea se extinde apoi, in mai toate tarile cu un sah mai evoluat ca: Anglia, SUA, Germania, Austria, Italia, Ungaria sau Elvetia.

Morphy dand simultan a l’ aveugle……

Celebru in intreaga lume, “Cafe de la Regence” devine locul de intalnire al celor mai buni jucatori ai timpului. Aici vin sa joace o partida de sah: Diderot, Voltaire, Lavoisier, Franklin, Stamma, Ducele de Richeliu, Grimm, Robespierre, Rousseau sau Napoleon Bonaparte pe vremea cand era general. Tot aici culege primele sale succese “campionul secolului XVIII”, francezul Francois – Andre Danican – Philidor, primul mare teoretician din istoria sahului. Astfel debuteaza perioada romantica a sahului, dominata autoritar de catre Philodor, pana la sfarsitul secolului.

Sursa ( “Sahul de la a la z” de Constantin Stefaniu)

Preluat de pe  https://sahcuceausescu.ro/2013/06/24/poate-nu-stiati-ca-despre-sah-1-primul-club-de-sah-din-lume-a-prins-viata-datorita-unui-roman/