MAMA

             Traian Dorz

Mi-ai cântat cu glas de lacrimi legănându-mă alene
Alinându-mi cu-al tău cântec lacrima ivită-n gene…

Și mi-ai plâns înfiorată cântecele duioșiei
De-ai trezit în al meu suflet cald fiorul armoniei,

Mi-ai citit în ceasuri sfinte din Cazanii și Scriptură
A lui Dumnezeu iubire ele-n inimă crescură.

În singurătatea serii luminat de raza lunii
M-ai făcut să simt puterea și odihna rugăciunii.

De durerea altor lacrimi te-am văzut plângând pe tine
Și de-atuncea port durerea altora și eu în mine.

Pentru adevăr într-una te-am văzut fără de teamă
Și de-atuncea știu c-adevărul e curaj și luptă, mamă.

… A trecut în urmă vremea și-ntr-o toamnă grea târzie
m-a răpit de lângă tine lumea largă și pustie.

Ai vărsat atunci amare mii de lacrimi în năframă
Și cu inima zdrobită, m-ai pierdut în zare, mamă.

Mult umblai de-atunci prin lume, multe ochii mei văzură
Multe șoapte mă chemară, multe vânturi mă bătură,

Dar din mii de lucruri scumpe , de ființă și de nume
Tu-mi rămâi mereu ființa cea mai mult iubită-n lume.

…Astăzi sunt tot strein și singur și departe sunt de casă
Dar sunt fericit, măicuță, c-azi și tu ești credincioasă.

Și că știu c-odată-n ceruri unde nu mai sunt suspine
Fericit voi fi-mpreună, printre cei iubiți, cu tine.

Dumnezeu să-ți dăruiască, scumpă mamă, mângâiere
Mâna Lui să-ți șteargă ochii de-orice lacrimi de durere,

Să-ți văd chipul totdeauna luminat de bucurie,
Cea mai fericită mamă, Doamne, mama mea să fie.

 

DE CE O IUBESC PE MAMA 

 Mama si tata se uitau la televizor când mama a spus,” Sunt obosită şi e târziu. Cred că mă voi duce la pat.”

* O ia spre bucătărie ca să facă sandvişurile pentru a doua zi. Spală castroanele de popcorn, scoate carnea afară din congelator pentru cina din seara următoare, verifică cerealele, umple borcanul cu zahăr, pune linguriţele și castroanele pe masă şi pregăteşte filtrul de cafea pentru a doua zi dimineaţa.

 * Apoi pune nişte rufe la uscat, mai bagă nişte haine în maşina de spălat, calcă o cămaşă şi coase un nasture care cădea la o cămaşă.

* Strânge piesele jocului rămas pe masa din sufragerie, pune telefonul la loc, aşează agenda de telefon la loc în raft. Udă câteva plante, goleşte un coş de gunoi şi pune un prosop la uscat pe bară.

* Se întinde, cască şi o ia spre dormitor. Se opreşte la birou şi scrie o notiţă pentru profesoară, numără nişte bani pentru excursia de mâine şi ridică o carte de şcoală căzută sub scaun.

* Scrie o felicitare pentru ziua de naştere a unui prieten, o bagă în plic, scrie adresa, timbrează şi scrie o notiţă pentru cumpărături. Le pune pe amândouă lîngă geanta ei.

* Mama îşi curăţă faţa cu demachiantul ei 3 in 1, îşi dă cu crema de noapte antirid, se spală pe dinţi şi îşi curăţă unghiile.

Tata ii strigă,” Credeam că te duci in pat.”

“Sunt pe drum,” răspunde ea.

* Adaugă apă în vasul câinelui, dă pisica afară şi se asigură că uşile sunt închise cu cheia şi că lumina e aprinsă pe terasă.

  * Se uită în camera copiilor, le stinge lămpile de pe noptiere şi  televizorul, ridică o cămaşă, aruncă nişte şosete murdare în coşul de rufe şi vorbeşte un pic cu unul dintre copii care încă nu îşi terminase lecţiile.

 * În camera ei îşi potriveşte alarma la ceas, îşi aşează hainele pentru a doua zi şi îndreaptă raftul de la pantofi.

* Mai adaugă 3 lucruri pe lista ei de 6 lucruri foarte importante pentru a doua zi. Îşi spune rugăciunea şi vizualizează împlinirea dorinţelor ei. În același timp tata închide televizorul şi anunţă nimănui în particular,” Ma duc la pat.” Şi o şi face … fără nici un alt gând.

Vi se pare ceva ieşit din comun? Vă mai miraţi de ce femeile trăiesc mai mult? 

          Sursa: internet

 

Visits:724
Today: 5

Miluiește-mă Dumnezeule

Miluiește-mă Dumnezeule,
Dumnezeule mă iartă după mare mila ta
Și cu mulțimea îndurării șterge fărdelegea mea

Miluiește-mă Dumnezeule,
Mai vârtos mă curățește și-mi spală păcatul greu,
Că îmi știu fărădelegea și-mi cunosc păcatul meu.

Miluiește-mă Dumnezeule,
Înaintea feței Tale Ție unuia am greșit,
Tu ești drept la judecată, iar eu nedesăvârșit.

Miluiește-mă Dumnezeule,
Pentru că-n fără de lege maica mea m-a zămislit
Și cu vina strămoșească în păcate m-a născut.

Miluiește-mă Dumnezeule,
Mai înainte de a fi lumea, adevărul ai iubit
Și ascunsă înțelepciune mie mi-ai descoperit.

Miluiește-mă Dumnezeule,
Cu isopul pocăinței, Doamne curățește-mă,
Mai vârtos decât zăpada de păcat albește-mă.

Miluiește-mă Dumnezeule,
Auzului bucurie fă-mi ca să mă înveselesc,
Oaselor mele smerite dă-le har Dumnezeiesc

Miluiește-mă Dumnezeule,
Întoarce fața Ta Doamne, să nu-mi vezi păcatele
Și cu harul îndurării cu iubire șterge-le,

Miluiește-mă Dumnezeuleee.

(priceasnă     sursa: YouTube,  Miluieste-ma Dumnezeule )

 

Visits:1065
Today: 0

COLȚUL DE RUGĂCIUNE

Mama nu a renunțat să aprindă candela pentru fiul ei – asta i-a schimbat viața

27 Decembrie 2017 Fanis Mitsou Theodoridou Minuni – Vindecări – Vedenii

Mamă, te vedeam dimineața și seara că aprinzi candela și știam, eram sigur, că faci acest lucru pentru mine. În gândul meu te vedeam mereu în fața candelei. Nimic nu îmi scăpa din tot ceea ce făceai, din tot ceea ce sufereai. De atunci am avut această dorință arzătoare: eu să aprind candela, dumneata să pui untdelemnul și… lacrima.”

Vreau să vă povesteasc despre o mamă care făcea totul pentru copilul ei, dar acesta mergea spre mai rău. Toate încercările pe care le-a făcut să-l aducă pe calea ce duce la Dumnezeu au rămas fără roade. Fiind învățătoare, vedea, cu darul lui Dumnezeu, câți copii străluciți și folositori în societate ieșeau din mâinile ei. Însă copilul ei, singurul de altfel, căruia i s-a dedicat cu totul, nu vroia să se hotărască pentru un lucru, nu își găsea un scop în viață. Tovarășiile rele l-au învățat să distrugă din temelii și să ruineze morala creștină, religia, țara.

Zile, săptămâni, luni întregi lipsea de acasă, fără să trimită vreun semn de viață. Vă dați seama ce însemna pentru mamă aceste lucruri! Cine va putea spune vreodată durerile, trudele, lacrimile unor astfel de mame care nu văd nici un progres, nici o speranță în fiii lor! Și această mamă aștepta vreo schimbare din partea fiului ei. Rugăciunea ei, tămâia care ardea, candela pe care o aprindea, toate acestea erau pentru fiul ei. Când a venit timpul ca băiatul să meargă în armată, mama s-a îmbărbătat cu aceste cuvinte: „Poate acolo se va redescoperi pe sine”.

Băiatul, însă, a prezentat un certificat de la psihiatru și a dobândit o amânare. Mama rămăsese la obiceiul ei: candelă și tămâie, ulei și lacrimă.

Într-o zi, fiul ei s-a întors acasă deoarece luase hotărârea să meargă la armată. „Semn bun”, spuse mama în sinea ei. A trecut tot stagiul militar. Nu a venit să o vadă nici măcar o singură dată. Mama însă nu a lăsat fără ulei și fără lacrimă colțul ei de rugăciune nici măcar o seară. Era luna mai, iar fiul ei s-a întors acasă bucuros, plin de bunădispoziție, ca și cum nu ar fi lipsit nici o zi. I-a cerut niște bani pentru a merge câteva zile la mare împreună cu câțiva prieteni. I-a dat imediat. Mama a simțit atunci că se luptă cu cineva piept la piept. Nu acesta era copilul ei. Era duhul cel rău ce trebuia biruit de Duhul lui Dumnezeu.

Au trecut 10 zile și s-au întors toți bucuroși. Au povestit noutățile lor, au mâncat, au băut cafea, iar la final fiul i-a spus mamei:

– Mamă, ți-am adus un cadou. Am zis să nu vin cu mâna goală, de data aceasta. Deschide-l să vedem dacă îți place.

– Cadou de la tine, băiatul meu, și să nu-mi placă? Mă bucur că te-ai gândit la mine.

– Deschide-l…

Mama a luat cadoul și l-a deschis. Doar ce a zărit ce era înăuntru și a înghețat. Lacrimile i s-au scurs pe obraji. Era o candelă de o frumusețe rară.

  • Mamă, te vedeam dimineața și seara că aprinzi candela și știam, eram sigur, că faci acest lucru pentru mine. În gândul meu te vedeam mereu în fața candelei. Nimic nu îmi scăpa din tot ceea ce făceai, din tot ceea ce sufereai. De atunci am avut această dorință arzătoare

          eu să aprind candela, dumneata să pui untdelemnul și… lacrima.

Citește alte articole despre: mama, copil, calea catre Dumnezeu, darul lui Dumnezeu, tovărășiile rele, morală creștină, lacrimi, rugăciunea, tamaia, candelă, colțul de rugăciune, duhul cel rău, Duhul lui Dumnezeu, cadou, dorinta arzatoare, dragostea de mamă, fiul ratacitor

 

Traducere și adaptare: Pr. Elisei Roncea

Sursa:

ΛΑΔΙ ΚΑΙ ΔΑΚΡΥ ΧΡΕΙΑΖΟΝΤΑΙ ΤΑ ΠΑΙΔΙΑ

 

Visits:388
Today: 4

La mulți ani :)

Am înțeles rostul vieții și de unde vine fericirea?
Fericirea vine din lucrurile mărunte care nu se văd, nu se pot atinge, nu sunt materiale.
Fericirea este muzica sufletului, care îi spune soarelui ”Bună dimineața” în zorii zilei când se deșteaptă.
Ea se plămădește din fiecare zâmbet pe care-l dăruiești omului de lângă tine.
Ea crește cu fiecare faptă bună pe care o faci aproapelui tău.
Ea înflorește pe chipul tău și-l face sublim.

………………………………………………………

Acum, la început de an, vreau să dedic tuturor cititorilor acestei reviste, următoarea poezie pe care am scris-o chiar în noaptea ”zilei mele de naștere”. De atunci, am mai adăugat un trandafir în buchetul înmiresmat al vieții și cei 70 de ani, ai mei, au trecut ușor și grăbiți ca și când am intrat pe o ușă și am ieșit repejor pe cealaltă.

Prețuiesc fiecare clipă petrecută în familie, timpul petrecut cu rudele noastre, cu prietenii, cât și alături de șahiștii clubului nostru, copii și juniori, părinții și bunicii acestora.

Apreciez răbdarea dar și interesul celor prezenți în sala unui concurs de de șah la festivitatea de premiere, când cuvintele curg din izvorul sufletului meu mulțumit că, ceeace ne-am propus am și realizat și drumul ales în viață nu este unul greșit.

Atunci este rândul meu și al nostru să vorbesc despre mine și despre noi, antrenorii Clubului Sportiv Mediator. Am fost întotdeauna și suntem ca o carte deschisă.

A preda șah de calitate, nu înseamnă numai diagrame complicate rezolvate într-o suflare, nici partide cu un repertoriu cât mai vast de deschideri, chiar dacă elevul încă nu le poate discerne cu mintea lui fragedă….Căci orice învățătură își are mersul și logica ei.

Prima treaptă în acest sens (grupa bobocilor) este învățarea șahului cu zâmbetul pe buze și râsul cristalin al elevului. Din acestea se conturează vasul de cristal în care se vor aduna toate cunoștințele primite în acest domeniu. Și îl va păstra cu tandrețe și cu dragoste.

Îți crește inima de bucurie când îl vezi cum se uită la ceas atunci când vine părintele să-l ia acasă; nu vrea să plece nici măcar cu 5 minute mai repede. Dar ce părinți minunați au! S-a întâmplat să observ cum așteptând copilul, unii părinți ațipeau pe scaun, probabil după o zi istovitoare. Dar tot ce fac merită, fiindcă sunt răsplătiți cu zâmbetul acela candid de copil, care nu știe ce e oboseala. Sunt multe de spus. Voi găsi o altă ocazie în care să enumăr mai exact cu numele acești părinți, sau bunici și să le înmânăm o ”Diplomă de cel mai bun părinte” sau ”Cel mai bun bunic (bunică)” și să îi medaliem cum se cuvine.

Dar, ”bobocii” cresc repede și sunt interesați câte caiete mai trebuie ei să rezolve ca să ajungă la grupa de performanță. Aici intervine priceperea și mai ales talentul de pedagog al antrenorului. Pe lângă rezolvarea a sute de diagrame de șah, se adaugă jocul în concursuri, în turnee. Aici trebuie ajutat elevul și din punct de vedere psihologic, să-l încurajezi, să știi când și cât să-l dojenești și cât și când să-l lauzi. Este arta de a învinge. Aici, este rolul antrenorului, să-i analizeze partidele și treptat să-i trezească interesul de a și le analiza singur.

Marele Fischer spunea să nu faci mutarea până când nu ai înțeles pe deplin poziția de pe tablă. Aici trebuie adus elevul, tiptil și în siguranță, fără să-i zdruncini încrederea în el. Și când stăpânește această tehnică, nu mai tremură de emoție că va pierde partida în compania unui sportiv cu o categorie mai mare decât a lui. Va răspunde și el relaxat,

asemeni marelui maestru Rubinștein – care – la întrebarea: cu cine joacă astăzi?- a răspuns:

“Aceasta nu are nici o importanţă. Astăzi eu joc contra pieselor negre.”

Din viață am învățat că atunci când se închide o ușă, Dumnezeu deschide o fereastră, iar mie mi-a deschis chiar mai multe și Îi mulțumesc din adâncul sufletului meu.

Scrisoare de la un înger!

Anotimpuri

Când iarna pogoară în suflet tristețe,
Ai grijă să topești fulgii de nea,
Cu gânduri frumoase ce dau binețe,
Zâmbește, căci astăzi e ziua ta!

Când toamna bate la ușă,
Deschide cu grijă, încet
Și lasă-te de gânduri dusă,…
E ziua ta și astăzi ești poet.

Când arșița verii te va pătrunde,
În inima ta va fi soare mereu,
Căci drumul e lung și te duce
Pe-aripi de înger la Dumnezeu.

Atunci…
În inima ta înflorește speranța
Atâtor ani de îndoieli și suspine,
Căci Dumnezeu și-a întors fața
Și nu te-a uitat, e mereu lângă tine.

Ascultă-i doar șoapta, în miez de iarnă,
Împlinește-ți visul, din toamna vieții,
Așterne-ți la soare, o lacrimă sub geană,
Presară fericire, în zorii dimineții.

                      Versuri – Eleonora-Antonia Mihai

Pagină realizată de Eleonora și Partenie Mihai și publicată în revista Vatră nouă, periodicul satului Giarmata Vii; redactor șef  părintele Vasile Suciu.

Visits:790
Today: 2

Vizita unui inventator

Am fost recent vizitată de un fost elev al părinților mei (foști învățători). M-a bucurat faptul că și după atâția ani, părinții mei nu au fost uitați. A venit să se închine la mormintele lor,  ”a foștilor mei învățători și ghizi pentru începutul drumului în viață”, cum chiar dânsul spunea.

Puteți spune, eh, ce mare lucru!

Da, însă acest om nu e un om simplu. Este o adevărată legendă internațională în domeniul ”inovații și invenții”.

Pe numele său, Ioan Davidoni, s-a născut în anul 1949 în satul Fărășești, comuna Pietroasa, iar acum locuiește în Tomești, unde dă libertate ideilor.

Ioan Davidoni are la activ peste 1000 de soluții tehnice, din care 360 sunt realizate practic ca inovații și invenții, iar 37 dintre ele au fost premiate cu aur, argint și bronz la cele mai prestigioase saloane de inventică din România și Europa (Geneva, Bruxelles, Budapesta, Zagreb, București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași). Are 5 cupe ale juriului și premiul Oscar Public pentru Invenții. Pentru întreaga  activitate a inventatorului i s-a decernat Ordinul Național ”Pentru Merit”, clasa a III-a, prin decret prezidențial.

Fără a avea o facultate în domeniu (abia acum urmează una de informatică), dar are ca bază absolvirea unei școli profesionale de electrotehnică de la Tg. Mureș în anul 1960 și apoi studii efectuate la Liceul ”Coriolan Brediceanu” din Lugoj și absolvent al Laboratoarelor de Termotehnică și Metrologie  ”Faianța” Sighișoara.

Când a plecat de la școala din Tg. Mureș, știa deja 18 meserii, de la bobinator până la reparații de televizoare.

Prima invenție a avut-o la 12 ani, când a conceput un tranzistor. În 1973 a construit pe dealul casei părintești o centrală eoliană, intrată în 1981 în Cartea Recordurilor Naționale.

Numeroase personalități au colaborat și au remarcat valoarea invențiilor domnului Davidoni Ioan.

Gen. Emil Străinu, expert în psihotronică, la al IV-lea Congres Internațional al Inventatorilor din 2012, când i s-a decernat premiul Oscar Public pentru Invenții, inventatorului Davidoni Ioan pentru Amplificatorul Cuantic și alte 10 invenții în domeniul cuantic, a declarat: ”Eu știu ce a inventat inventatorul Davidoni, dar omenirea va realiza ce reprezintă această descoperire pentru Terra, abia peste 50 de ani”.

Iată câteva invenții, produse magnetice în combinație cu metale nobile și pietre semiprețioase:

–  guler magnetic (ameliorarea durerilor de gât, dantură, îmbunătățește respirația, stimuleză vederea)

–  centură magnetică (crește quantumul energetic cu 40%, înlătură oboseala, combate durerile lombare și abdominale)

–  amplificator cuantic (ideal pentru reducerea de consum la mașini sau agregate mari, pentru energizarea și armonizarea energetică a locuințelor și pentru reducerea consumului de gaz pentru centrale de apartament)

–  trusă de protecție pentru telefon mobil (reducerea cu peste 80% a radiaților electromagnetice)

–  ecran antiradiație pentru telefon mobil (destinație: telefoane mobile, ecran televizor, aparate microunde).

–  mască energizantă magnetică (efecte medicale: revitalizează funcțiile rinichilor, echilibrează pulsurile energetice)

–  îngrășământ magnetic ecologic (destinat agriculturii pentru culturile de cereale, a viticulturii, la arbuști fructiferi, legume și flori)

–  branț magnetic (stimulare reflexă ușoară a terminațiilor nervoase din talpa piciorului cu valențe de echilibrare energetică)

–  octograma magnetică multicompozit-protector energetic (ideal pentru amortizarea energetică a omului, apei și alimentelor).

Poate v-am făcut curioși în privința inventatorului Davidoni Ioan. Pentru a-i cunoaște mai bine invențiile și a afla mai multe despre dânsul, puteți accesa site-ul www.davidoni.ro.

Asistent medical Lăcrimioara Tomiuc

 

Visits:547
Today: 1

Strigătul mut a lui Dumnezeu către Fii Săi!

“M-am uitat la tine când te-ai trezit de dimineață.

Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi. Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu. Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui: Buna dimineata! Dar erai mult prea ocupat.

Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am surprins pentru tine cerul cu culori si cânt de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea.

Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci sa-Mi spui doua vorbe.

Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine. In schimb, suparat, M-ai injurat. Doream atat de mult sa-Mi vorbesti.

Oricum ziua era, inca, lunga! Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, iar Eu am asteptat.

Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine.

Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori pentru tine o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat… Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine. Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata…Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau.

Te iubesc atat de mult incat te voi rabda!

Acum esti pe punctul de a te trezi din nou. Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi,imi vei acorda putin timp din timpul daruit tie.

Iti doresc o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos ! Al tau Tata, Dumnezeu.”

Sursa

Visits:665
Today: 0

“E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“

Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la sanatoriu, asa cum face de multa vreme, ca sa ia micul dejun cu sotia.

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava grav de Alzheimer, sta la sanatoriu sub o atenta observatie de ceva vreme. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte cine este el… Si-atunci il intreb mirata:

“Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“.

Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde:

“E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti.

Mi-am inghitit lacrimile, spunandu-mi in sinea mea:

“Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!… Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal.

Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat.

Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

Sursa

Visits:933
Today: 0

Povestire cu tâlc – “Un pahar de lapte”

Într-o zi, un tânăr sărac care vindea diferite mărfuri din poartă în poartă ca să-şi plătească studiile la universitate, găsi în buzunar doar o monedă de10 cenţi şi-i era foame.

Decise să ceară ceva de mâncare la următoarea casă. Dar nervii lui l-au trădat când îi deschise uşa o femeie superbă. În loc să ceară ceva de mâncare, ceru un pahar cu apă.

Ea se gândi că tânărul părea înfometat, aşa că îi aduse un pahar mare cu lapte.
El îl bău încet şi după aceea întrebă:
– Cât vă datorez?
Nu-mi datorezi nimic, răspunse ea. – Mama mea ne-a învăţat că trebuie să fim mereu buni cu cei care au nevoie de noi.

Şi el răspunse:
– Vă mulţumesc din suflet!

Când Howard Kelly plecă de la casa aceea, nu numai că se simţi mai uşurat, dar şi încrederea în Dumnezeu şi în oameni deveni mai puternică. Fusese pe punctul de a abandona studiile din cauza sărăciei.

După câţiva ani, femeia se îmbolnăvi grav. Medicii din satul ei erau îngrijoraţi. După puţin timp au trimis-o în oraş. Îl căutară pe Dr. Howard Kelly pentru o consultaţie. Când el auzi numele satului din care provenea pacientă, simţi în ochi o lumină specială şi o senzaţie plăcută. Imediat Dr. Kelly urcă din holul spitalului în camera ei.

Îmbrăcat în halatul lui, doctorul intră să o vadă. Capriciile destinului, era ea, o recunoscu imediat. Se întoarse în sala de vizite determinat să facă tot posibilul să-i salveze viaţa. Din ziua aceea urmări cazul femeii cu cea mai mare atenţie. Ea a fost operată pe cord deschis şi se recupera foarte încet. După o lungă luptă, ea învinse boala! Era în sfârşit sănătoasă!

Dat fiind că pacientă era în afara oricărui pericol, Dr. Kelly ceru biroului administrativ să-i trimită factură cu totalul cheltuielilor, ca s-o aprobe. O recontrolă şi o semnă. Mai mult, scrise ceva pe marginea facturii şi o trimise în camera pacientei.

Factura a ajuns în camera pacientei, dar ei îi era teamă să o deschidă, pentru că ştia că ar fi lucrat pentru tot restul zilelor sale ca să plătească costul unei intervenţii atât de complicate.

În sfârşit o deschise şi ceva îi atrase imediat atenţia: pe marginile facturii citi aceste cuvinte…
“Platită integral acum mulţi ani, cu un pahar de lapte” (Semnat Dr. Howard Kelly)

Ochii ei se umplură de lacrimi de bucurie şi fericită îl binecuvântă pe doctor pentru că-i salvase viaţa.

Să nu te îndoieşti că vei culege ceea ce semeni!

Sursa

 

 

Visits:457
Today: 0

Concurs Internațional de Șah, Jimbolia – 2017

INFO  ȘAH

Sâmbătă, 29.07.2017 la Palatul copiilor din Jimbolia, s-a desfășurat Cupa ”Zilele Jimboliene”, un Concurs de Șah Internațional, organizat de Primăria orașului Jimbolia.  Director de concurs – prof. Nemeș Adrian. Arbitrajul a fost asigurat de prof. Mihai Partenie, arbitru internațional, secondat la calculator de ing. Mihai Laura, arbitru.

Timpul de joc a fost 15 minute cu 3 sec. adăugire/ jucător, pe durata a 5 runde.

Nu s-a perceput taxă de înscriere.

Clasamentul general:

Campionul concursului a fost Ivanic Gojko, 5p. (Serbia), Locul 2. Crețu Cătălin, 4p (Ro. Jimbolia), Locul 3. Asavei Silviu 4p. (Ro. Jimbolia), Locul 4. Strunk Roland 4p, (Ro, Jimbolia), Locul 5. Agachi Laurențiu 4p, (Ro. Jimbolia- C.S.Mediator), Locul 6. Știrbescu Ilie (Ro, Jimbolia), Locul 7. Milian Marius (Ro, Arad), Locul 8. Ecim Predrag (Serbia).

C.S. Mediator a fost reprezentat de următorii copii:

Gr. B12: Duma Ioan  – Locul 1 Gr. B10: Duma Daniel – Locul 2 Gr. F10: Mașcaș Teodora – Locul 1 Gr. B 8: Vărșăndan Victor – Locul 1

Curtea Palatului copiilor, unde s-a desfășurat concursul, este amenajată într-un veritabil parc cu fântână arteziană. Totul emană o oază de liniște și desfătare. În timpul dintre runde, copiii au alergat plini de veselie pe aleile ușor însorite.

Pe toată durata jocului de șah, toți participanții și însoțitorii au fost serviți cu sărățele, prăjituri, apă și cafea. Mulțumim organizatorilor pentru că ne-a oferit ocazia de a participa la această frumoasă competiție care face parte din jocul de relaxare la sfârșit de săptămână, rezultatele nefiind trimise la F.R. Șah pentru omologare.

Istoria apariției celui mai inteligent joc din lume. Istoria șahului!!!

Patria șahului este India,unde cu mai bine de 2000 de ani în urmă, atunci când a apărut, jocul se numea „ciaturanga”. Într-un străvechi manuscris găsim o frumoasă legendă privind invenția șahului.

Cică trăia odată în India un tînăr împărat cu numele de Behub, un mare și cumplit despot. Adînc îndurerat de cruzimea împăratului, înțeleptul Nasir a hotărît să-l facă pe crâncenul suveran să-și dea seama de tirania și fărădelegile sale. În acest scop Nasir a inventat șahul,un joc în care pînă și cel din urmă pion (țăran) avea o extremă importanță pentru apărarea și salvarea regelui său, iar lipsa unui pion putea duce la pierderea partidei, adică la pierirea regelui.

Însușind noul joc, pe cât de ingenios pe atît de atrăgător, Behub, după mai multe reflecții a înțeles că trebuie să-și schimbe atitudinea față de oamenii simpli, de rând, și în scurt timp și-a cucerit atașamentul și dragostea poporului său. Drept răsplată pentru jocul care-l făcuse atît de înțelept, Behub i-a propus lui Nasir să-i ceară orice,chiar și o jumătate din împărăție. Făcând o plecăciune adâncă în fața domnitorului, Nasir a spus: ”Precum vezi, tu, stăpîne, tabla de șah are numai 64 de pătrate, dacă vrei într-adevăr să mă răsplătești din plin, puruncește-le sclavilor tăi să aducă din hambare boabe de grîu și să pună pe primul pătrat un bob, pe al 2-lea două, pe al 3-lea patru, pe al 4-lea opt ș.a.m.d, dublând de fiecare dată numărul boabelor.”

Ofensat de această rugăminte, care i s-a părut neserioasă, împăratul i-a propus să i se ceară altceva, mai de preț, dar înțeleptul ținea morțiș să i se facă voia și împăratul, vrînd nevrând, a poruncit sclavilor să-i satisfacă dorința.

În curând, împăratului i s-a înfățișat vistiernicul statului și i-a spus că, încercând să facă acele socoteli, ca să afle cât grâu i se cuvine lui Nasir și ajungând abia la jumătate, a atins o cifră atît de mare, încât în toată țara nu se va găsi nici o treime din numărul de boabe, cerut de inventatorul șahului. Astfel,împăratul a putut să se convingă o dată în plus de înțelepciunea și istețimea supusului său, om simplu, din popor.

SURSA

Visits:939
Today: 3