Ce este o anecdotă

O anecdotă este o scurtă relatare revelatoare a unei persoane individuale sau a unui incident: [1] [2] „o poveste cu un punct”, [3], cum ar fi să comunice o idee abstractă despre o persoană, un loc sau un lucru prin intermediul detalii concrete ale unei narațiuni scurte sau pentru a caracteriza prin delimitarea unei particularități sau trăsături specifice. [4] Ocazional umoristică , anecdotele diferă de glume, deoarece scopul lor principal nu este pur și simplu să provoace râsul, ci să dezvăluie un adevăr mai general decât povestea în sine.

Anecdotele pot fi reale sau fictive; [5] Digresiunea anecdotică este o caracteristică comună a operelor literare [6] și chiar anecdotele orale implică, de obicei, o exagerare subtilă și o formă dramatică, concepute pentru a distra ascultătorul. [7] O anecdotă este întotdeauna prezentată ca o relatare a unui incident real care implică persoane reale și de obicei într-un loc identificabil. În cuvintele lui Jürgen Hein, acestea prezintă „un realism special” și „o dimensiune istorică pretinsă”. [8]

SURSA: https://en.wikipedia.org/wiki/Anecdote

Istoria banilor de pe meleagurile noastre

este fascinantă!
Cea mai veche monedă bătută pe teritoriul nostru este drahma de argint emisă în cetatea Histria din Dobrogea, în anul 480 Î.H.

Geto-dacii aveau și ei monedele lor, asemănătoare cu cele ale celților, pentru ca apoi să bată celebrii Kosoni de aur. Se foloseau și monedele romane, înlocuite, odată cu trecerea veacurilor, de cele bizantine.

Primele monede românești au fost de argint, fiind emise în 1365 de voievodul Vladislav I, cunoscut ca Vlaicu Vodă.Câțiva ani mai târziu, în 1377, Petru Mușat bate bani de argint în Moldova. Dar marile puteri, mereu ”îndreptățite” să profite de țara aceasta, nu ne-au permis să avem banii noștri, căci asta ar fi însemnat independență și putere.

SURSA: Cartea ”Știi de ce banii noștri se numesc LEI”
Autori: Leon Magdan și Victoria Magdan

Știi de ce banii noștri se numesc LEI ?

ANIMALELE NOASTRE

Banii au fost mereu mai mult decât o monedă, fiind simboluri încărcate de semnificații, purtând chipul zeilor sau a monarhilor, dar și simboluri ale credințelor și valorilor fiecărui neam.

Kosonii, banii dacilor noștri, aveau bătută imaginea unui vultur, iar pe drahmele grecilor antici cu bufnița, simbolul înțelepciunii, pasărea Athenei.
Te-ai aștepta ca și monedele românești să poarte prin timp imaginea unor animale autohtone. Folclorul și cultura noastră abundă în simboluri și semnificații legate de animale: de la expresii și proverbe, până la personaje celebre (Lupul dacic, Bourul moldav, Mistrețul lui Neagoe Basarab, Cerbul cu stea în frunte).

Ursul la români reprezintă putere și forță, grandoare și trăinicie, sănătate și renaștere, acest ”moș” fiind aproape de sufletul românului încă din paleolitic. În pădurile noastre trăiesc cei mai mulți urși din toată Europa, aproape jumătate. Este animalul care apare cel mai frecvent în obiceiuri, credințe, povești și expresii.

Vulturul simbolizează măreție și autoritate, eroism și victorie, inspirând curaj și respect.

Este simbolul Sfântului Apostol Ioan.

Vulturul cruciat este stema de stat a României de  azi.

Păsările au fost mereu prezente în heraldica românească, pe steme, embleme și blazoane: pasărea de pe sigiliul lui Neagoe Basarab, corbul cu inel în cioc al lui Iancu de Hunedoara, vulturul bicefal al Cantacuzinilor etc.

Cerbul este maiestuos, coroana sa amintind de crengile copacilor și de razele soarelui, fiind zugrăvit în icoane.

Țara noastră este singura țară din lume care are șapte animale pe stemă! Știi care?

SURSA: Cartea ”Știi de ce banii noștri se numesc LEI ?”,
autori Leon Magdan și Victoria Magdan

Cu gândul la Dumnezeu

Roagă-te şi nu te teme de nimic, nu te înfricoşa de necazuri, nu te înspăimânta de năpăstuiri, căci rugăciunea le va înlătura.

Roagă-te oricum, oricât de neputincios, numai roagă-te mereu, şi nu te nelinişti de nimic; fii vesel şi liniştit cu duhul, căci rugăciunea te va înţelepţi.

(Ieromonah Arsenie Boca, Vreau să schimb lacrimile voastre în bucurie, Editura Agaton, Făgăraş, 2014, p. 205)

Pot să mă rog toată ziua, toată noaptea, dacă mă culc şi adorm din împrăştiere, mă asemăn cu un păstor care are oi şi n-a închis uşa. Şi a intrat lupul şi le-a sfâşiat.

Dacă noi căutăm să ne fure somnul din „Doamne Iisuse…”, pe acea măsură, Bunul Dumnezeu ne ajută a birui patimile.

Gândurile sunt săgeţi diavoleşti şi, dacă noi NU stăm de vorbă cu ele, atunci Duhul Sfânt ne dă puteri tari.

În timpul zilei adunăm ori lumină ori întuneric. În timpul zilei sunt unele goluri, şi în golurile acelea dacă zic „Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul” mă ajută Duhul Sfânt în timpul nopţii.  (Părintele Proclu Nicău, Lupta pentru smerenie și pocăință, Editura Agaton, Făgăraș, 2010, p. 34)

SURSA:  Cu gândul la Dumnezeu     căutare cu  google