Despre empatie

 „Empatia” este un cuvânt destul de recent în vocabularul tradițional al creșterii copiilor (care, mai nou, se numește „parenting”). Și cum viața cuvintelor dezvăluie adesea transformările din viața reală, să ne aplecăm un pic asupra empatiei de folos în comunicarea cu copiii și cu oamenii în general!

Empatia înseamnă capacitatea de a te pune în „papucii celuilalt”, de a te conecta la trăirile lui și a te deschide către ceea ce simte celălalt, ca și cum, în acel moment, ai fi el. A înțelege empatic cu adevărat înseamnă a fi prezent și atent la ce îți transmite celălalt, dincolo de informația propriu-zisă, și a te abține de la a-l judeca ori a-l ghida în ceea ce el simte. Înseamnă a înțelege din interior pe cineva, nu din exterior.

Când ești empatic cu copilul tău, el capătă încredere că poate să-ți vorbească, nu se teme prea mult că îl vei dezaproba, îl vei critica, ori îl vei sfătui chiar înainte de a pricepe ce se întâmplă cu el. De aceea, empatia este un ingredient necesar: face să dospească, precum drojdia pusă în pâine, comunicarea dintre oameni!

Iată exemple de empatie și de lipsa ei: scenă dintr-un film: un băiat de vreo 11 ani este respins de tatăl lui care îl abandonează fizic și emoțional. Băiatul nu suflă o vorbă, așa cum stă în dreapta șoferiței – o doamnă care îl dusese în vizită la tatăl lui, dar, la un moment dat, începe să se zgârie violent pe față. Doamna oprește mașina și îl oprește și pe el din actul de autoagresare, îl cuprinde în brațe și amândoi stau așa, răsuflând greu, în absența cuvintelor … Ca și spectator al filmului, simți cum amândoi, fără să vorbească, împărtășesc o trăire puternică. Simți și câtă înțelegere are această doamnă nu prea vorbăreață în tot filmul, pentru băiatul cu pricina.

Scenă din realitate: un copil mai micuț cade, se lovește și vine plângând la părinte sau la bunic. Acesta fie îl ceartă că nu e atent pe unde merge sau că nu trebuia să se cațăre, fie îi spune că nu trebuie să plângă, că băieții nu plâng sau că nu are de ce, că nu-i mare lucru ce i s-a întâmplat. O altă scenă: un adolescent vine îmbufnat de la școală fiindcă prietenii râd de el din diverse motive, iar părintele îi face morală că nu știe să își aleagă prietenii și că mai bine s-ar ocupa mai mult de lecții. Dacă ai vedea aceste scene într-un film, redate realist, oare ce ai simți, ca și spectator? Pentru cine ai avea o înțelegere fără să judeci?

Sursa: www.intrenoiparintii.ro/comunicare/sunt-un-parinte-empatic-partea-i/

Bancul zilei de Miercuri, 3.04.2019

Ursu își ia o motocicletă la care iepurele îl vede și îi zice:
– Lasă-mă și pe mine să o conduc !
-Bine suie.
-Ursule suntem la 50 km/h ție frică ?
-Nu.
-La 200km/h îți este frică?
-Nu.
-În fața noastră e un zid îți este frică ?
-Nu.
-Ar trebui că nu ajung la frâne!!!

Adaugat de: alex_alexutu

http://www.portalroman.com/bancuri/Bancuri_cu_Animale–2.html

În timpul partidei

e nevoie să uiți chiar și când te-ai născut

Și dacă pe tablă cad umbre ?

La Linares, turneul se desfășoară la Centrul comunitar și spectatorii stau atât de aproape de tine încât le poți auzi chiar răsuflarea. Or, lucruri ca acestea deranjează enorm un jucător de șah.

Pe mine, de pildă, mă deranjează mult zgomotele. Când aud un copil strigând îmi pierd complet puterea de concentrare. Robert Hubner e în schimb foarte sensibil la o iluminare proastă. Pentru mine însă are prea puțină importanță dacă pe tablă cad umbre.

…Un jucător de clasă trebuie să se concentreze de-a lungul întregii partide, cinci ore fără întrerupere. Dacă ești în formă bună nu te mai gândești la nimic altceva. Trebuie să uiți restul, totul. Nu te mai gândești la familie, e nevoie să uiți chiar și când te-ai născut…

Cugetări și aforisme

”Nici în pozițiile câștigate atenția nu trebuie slăbită”. (G. Marco)

” Dezvoltarea este primul postulat al unui joc sănătos”  ( G. Marco)

”Nimic nu se răzbună mai tare în practica șahului ca subestimarea adversarului”. (A.Albin)

Sursa: Planeta șah – Almanah 1986

 

Bancul zilei de 02.04.2019

Doi ardeleni călătoreau cu trenul. Vine conductorul.
– Biletele la control, vă rog!
– Mă, Gheorghe, noi avem belet?
– No. – N-avem belet, domn controlor.
– Bani de amendă aveti?
– Mă, Gheorghe, bani de amendă avem?
– No. – N-avem bani, domn controlor.
– Vă bateti joc de mine? Bilet nu aveți, bani nu aveți. Atunci, ce aveți?
– Ce-avem, mă Gheorghe?
– Avem abonament.

SURSA: „http://www.hopa.ro/bancuri/Afaceri/bancuri-7.html”>http://www.hopa.ro/bancuri/Afaceri/bancuri-7.html