Mat în cramă

O companie americană producătoare de vinuri a vrut în urmă cu câţiva ani să-şi facă reclamă şi a donat o sumă importantă de bani pentru organizarea unui turneu internaţional de şah.

Cu o condiţie: concursul să fie organizat într-una din cramele ei.

Mesele de joc şi scaunele spectatorilor au fost aşezate în mijlocul a sute de butoaie mari pline cu vin. După trei ore de joc, îmbătaţi de aroma delicioasă, jucătorii păreau mai curând participanţi la o întâlnire alcoolică decât la o întrecere şahistă. O a doua ediţie a turneului nu a mai avut loc.

”DIPLOMA  PIONULUI”

Un studio de televiziune germană din Elveția difuzează o emisiune de șah periodică destinată inițierii celor ce nu cunosc jocul. ”Absolvenții” cursului primesc diplome în funcție de rezultatele testelor la care sunt supuși, de la ”Diploma pionului” la ”Diploma reginei”

INTERVIURI

Un ziarist venit la Olimpiada de la Dubai povestea că scrie că nu va lua niciodată un interviu jucătorilor tailandezi.
De ce ?
Pentru că , a explicat el, pe chinezi îi cheamă Wu, An, şi Liu, în timp ce pe tailandezi mi-e greu să-i abordez.
Pe doi dintre ei îi cheamă:
SUNTNGRNPONGASATHORAI şi
FUFUENGMONGKOLKIT…

Sursa: Literatura şi jocurile minţii- Planeta şah 1989

Cugetări şahiste

* Cine face o mutare în zadar, pierde un mare avantaj.
* Jucătorul abil şi înţelept nu face nimic fără un scop!
* Să nu-ţi fie distraţi ochii! Şi nici mîna uşoară! Dacă o mutare bună se oferă de făcut, vezi dacă nu e una și mai bună.
Sursa: Elementele jocului de şah, autor P.Vasilescu

Finala de șah copii, juniori și tineret, 2018

Campionatele Naţionale Individuale pentru copii, juniori şi tineret  (categoriile 8-20 ani) la şah clasic, șah rapid, blitz şi dezlegări au avut loc la Călimăneşti-Căciulata între 26 martie – 6 aprilie 2018 în organizarea competentă a doamnei Elena Cristian – Organizator Internaţional, cu o bogată experienţă în organizarea turneelor pentru juniori
PROVERBE spaniole
Mama succesului e hărnicia.
Lenea este calea spre sărăcie.
http://proverbe.citatepedia.ro

————————————————————————————————-

În zilele de 4 și 5, 6 aprilie a.c. s-a desfășurat ȘAHUL  RAPID

C. S. Mediator a fost  reprezentat de 5 sportivi, după cum urmează:

Gr. B10: Onica Dominic    1    1/2   1   1/2  1   0   0   0   1  Total=5 p. Locul 38

                 Chiu Vlad               1     1    0  1/2   1   1   0   0   1 Total=5,5 p.Locul 27

                Stângă Daniel        1     0     0   1    0    1   1   0   1 Total=5 p. Locul 50

                Mocan Dragoș      0     0      0   1   0    1    0   1   0 Total=3 p. Locul 103

Gr.B10: Total participanți = 118

Gr. B12:  Mocan Radu        0      1    0   1/2  1   0   1/2   1   1/2   Locul 53-

Gr.B10: Total participanți= 95

ȘAH  CLASIC :  Clubul Sportiv Mediator a fost prezent cu următorii 11  sportivi:__________________________________________

                                                                                     Runda

 Gr. B10 – Onică Dominic ctg.II     Elo 1354     1p – 0 – 0 – 1- 0 – 1-1/2 – 1- 1/2 =5 p. Loc. 42
               –   Stângă Daniel ctg. II              1328     0p – 0 – 1 – 1- 0 – 0 – 1 – 0 – 0 = 3 p Loc.81
               –   Chiu Vlad   ctg.  II                 1137     1p – 0 – 1- 0 – 1 – 0 – 1- 1- 1/2  = 5,5 p. Loc 27

                –  Mocan Dragoș  ctg. III  CIV  1096   1/2 – 0 – 0 – 0 – 1- 0 – 1- 1- 0 = 3,5 p. Loc 72 Total participanți = 99

Gr. B12    – Mocan Radu ctg. II       ELO  1376   1p – 0 – 1- 0 –1/2-1- 0 – 1/2- 1 = 5 p. Loc.41

                   – Grosu Tudor ctg.II                 1093    0p – 0 – 1- 1 – 0 – 0 – 1 – 0- 0 = 3 p. Loc. 83 Total participanți = 100

Gr. F12 –    Mașcaș  Teodora  ctg.II         1296   1p – 0 – 0 – 0 -1-1/2 – 1 – 0 -1/2 = 4 p. Loc.28 Total participante = 42

Gr. B14 –    Anton Claudiu ctg.II              1564  1p – 0 – 0 – 1- 1/2-1 – 0 – 1 – 1 = 5,5 p Loc.20 Total participanți= 62

Gr. F14 –     Iarca Irina  ctg.II            1376  0p – 1/2– 1 – 1/2 -1-0-1/2 – 1/2 – 0 = 4 p. Loc.19   Total participante = 32

Gr. B18 –      Carașca Bogdan  ctg.I          2041 1p –  0 – 1/2 – 1- 1/2-0-1/2 – 0 – 0 = 3,5 Loc.24

–                      Carașca Andrei ctg. II        1486 1/2p- 0 –1/21/2 – 0-1-1/2– 0 – 0 = 3,5 Loc. 27 Total participanți = 29

————————————————————————————————————-

Total puncte din 11 posibile

Runda 1 = 7 puncte
Runda 2 = 1/2 punct
Runda 3 = 6 puncte
Runda 4 = 6 puncte
Runda 5 = 5,5 puncte
Runda 6 = 4,5 puncte
Runda 7 = 7 puncte
Runda 8 = 5 puncte
Runda 9 = 4 puncte  Realizat  45,5 puncte /  99 posibile
======================================================

C.S. Mediator:

Adresă de contact: prof. Mihai Partenie tel. 0721- 164050  ————————————————————————————————————-.

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ

Această temă poate apărea banală , ideile expuse truisme , şi metodele simpliste şi la îndemâna oricui .Teoretic orice antrenor considera că poate fi şi psiholog , şi nu înţelege de ce se face atâta tapaj pe chestia asta .
– pentru concursuri individuale
– pentru concursuri pe echipe
Ca orice sportiv,  şahistul este supus unor emoţii permanente în timpul concursurilor şi a partidei, dar şi inaintea lor.
La copii şi juniori problemele au nuante şi aspecte agravante
Natura emoţiilor şi chiar fricii e legată de :
faima sau tăria prezumtiva a adversarului , chiar şi talia fizică a acestuia:
pregatirea teoretică superioară a acestuia
neincrederea in propriul repertoriu
incertitudinea rezultatului partidei
frica de pierdere a partidei, cu consecinţe în clasament
teama faţă de reactia antrenorului, părinţilor, şi a celorlalti şahişti daca pierde.
Toate aceste temeri nu sunt aberante , ele ţin fie de o experienţa anterioară, fie de o sensibilitate a copilului pe care majoritatea o ignoră.
Cum se pot combate aceste reacţii previzibile ?
Să  le luăm pe rând :
părinţii
– fiecare părinte consideră că al său copil e un geniu , că nu se bucură de o atenţie   specială , şi nu are răbdare să aştepte afirmarea copilului
– orice eşec este o dezamăgire pe care nu şi-o pot ascunde faţa de copil , şi ca atare reacţionează temperamental . Copilul pentru a atenua dezamăgirea , dă vina pe antrenor , sau invocă boli , ghinion , arbitru etc
– aici discuţiile cu părinţii sunt esenţiale, dar dificile
– trebuie făcuţi să înţeleagă că există o gradaţie în evoluţia copilului , că reacţia lor la eşecuri trebuie să fie raţională şi nu viscerală şi că rolul lor principal este studiul individual de acasă , în echilibru cu pregătirea pentru şcoală
colegii ( ceilalţi copii)
la copii există tendinţa de ridiculizare a eşecurilor cuiva , urmată imediat de un dezinteres şi chiar izolare a persoanei respective
această tendinţă este relativ uşor de contracarat , prin substituirea teoretică a persoanei:

dacă mâine ţi se întâmplă chiar ţie asta , ţi-ar conveni o asemenea reacţie ?
frica de pierdere a partidei
de la începutul colaborării cu copilul , atât el cât şi părinţii trebuie să înţeleagă că pierderea unei partide nu e o dramă , că eşecul intră în regula jocului ca în orice sport , ba chiar faptul că unele înfrângeri pot avea partea lor bună, dacă tragi învăţămintele de rigoare din ele . Evident ele trebuiesc evitate dar dacă faci în mod necesar apologia jocului la câştig , acceptarea pierderilor este obligatorie.
La uriaşa concurenţă care există actualmente în şah , a nu pleda pentru jocul la câştig cu riscurile de rigoare , echivalează cu fabricarea deliberată a rebuturilor
teama de adversar
prima măsură este demitizarea adversarului eventual prin arătarea unor partide pierdute de el, exagerând eventual greşelile acestuia
trebuie lămurit juniorul că adversarul său e la rândul lui bântuit de aceleaşi emoţii şi incertitudini
neîncrederea în propria pregătire teoretică
la jucători încă neformaţi sunt indicate reţete teoretice specifice ( variante rar uzitate sau nejucate de mult )
folosirea elementului surpriză are un efect dopant asupra jucătorului
de altfel este indicat ca pregătirea psihologică să fie făcută simultan cu cea tehnică , inspirând o încredere superioară elevului
teama de noutăţi , este greu de contracarat dar în cazul unor elevi mai destupaţi –flexibili se poate recomanda în cazul în care adversarul joacă foarte repede şi sigur pe sine o anume linie , să deviezi de la linia cunoscută, să schimbi ceva evitând analize duse foarte departe
de altfel este indicat şi în cazul în care adversarul încearcă să joace o deschidere nouă evident contra pregătirii elevului tău , recomandaţi schimbarea cu riscul terenului necunoscut pentru amandoi ; efectul surprizei va fi mai şocant pentru adversar
recomandaţi în anumite cazuri schimbarea ordinei de mutări cu avantajele că ori e ignorată de adversar şi atunci poate aduce avantaje ori îi descumpăneşte pur şi simplu şi reacţionează greşit ( vezi partida Grisciuk-Istrăţescu )
Toate aceste procedee oarecum generale nu sunt eficiente , dacă nu sunt dublate de o cunoaştere foarte detailată a elevului , a calităţilor şi defectelor lui şahiste şi psihologice.
din elevi consideră că sunt suficiente lecţiile cu antrenorul , şi nu lucrează individual , nu pun partide pe tablă sau pe computer . Această incultură şahistă se răsfrânge asupra rezultatelor . Vina este nu numai a elevului care nu înţelege că fără studiu individual nu există progres , dar şi a antrenorului care ca la şcoală trebuie să le dea teme pentru acasă.

Problema nu e simplă , aici trebuie acţionat psihologic , elevul trebuie atras spre combinaţii şi partide spectaculoase , dezvoltându-i gustul şi apetenţa care în timp se transformă în reflex

Studiul e câteodată anost, comparativ cu partidele amicale ; e ca la fotbal antrenamentul fără minge

Mici concursuri de rapiditate în dezlegare sunt extrem de stimulative , competiţia este benefică şi mai utilă decât amicalele între elevi

Recomand oricărui antrenor de copii să-i pună să facă cele 300 de partide alese ale lui Alehin  ( nu numai că sunt spectaculoase, dar este excelent explicată logica planurilor şi a mutărilor

Nu există unii copii cu înclinaţii tactice şi alţii poziţionale .

Toţi au apetenţă tactică , dar unii sub impactul unor partide pierdute combinative, sau inferiorităţii faţă de alţii la calcul se refugiază pe făgaşul strategiei . Acumularea  noţiunilor strategice e mult mai anevoioasă , chiar cu aprofundarea atentă a “Sistemului meu “ a lui Nimzovici şi ţine de o anumită maturizare şi experienţă a copilului

Totuşi se poate observa dacă unora le place să joace poziţii cu centru blocat sau deschis , cu dame sau fără , cu atacuri şi contraatacuri pe flancuri etc şi în funcţie de aceste preferinţe , se poate creiona un repertoriu minim de deschideri .

Finalurile sunt partea obligatorie de predat şi aprofundat pentru orice antrenor nu numai fiincă sunt faza partidei unde se decid azi foarte multe partide dar şi pentru că inoculează noţiunile strategice .

In goană după rezultate imediate , unii antrenori preferă să marşeze pe deschideri , chestiune complet greşită .

Practic copilul rămâne dependent de memorie şi tributar la capitolul înţelegerii creaţiei şi tehnicii .

Orice schimbare de mutare a adversarului în deschiderea pregătită îi va accentua nesiguranţa şi teama.

Invăţarea cât mai rapidă a strategiei este extrem de importantă .

Făcând o paralelă cu muzica , unde se spune că dacă stăpâneşti percuţia , poţi cânta la orice instrument ( evident nu ca un virtuoz ) astfel şi cel ce are ştiinţa jocului poziţional poate învăţa uşor orice deschidere .

Altfel spus, cel mai bun doping moral sunt pregatirea şi înţelegerea şahistă .

Din punct de vedere psihologic pentru copii şi juniori cel mai important este să le inoculezi şi păstrezi ideea că sunt cei mai buni sau pot ajunge cei mai buni .

Această sugestie sau realitate este baza psihologică a motivaţiei şi implicit a progresului .

Copiii au tendinţa să îşi fixeze singuri bariere , şi pe baza unor mici experienţe anterioare să-i considere pe alţii mai buni .

In timp această mentalitate duce la blazare şi plafonare .

Prin anii ‘80 , mă întorceam de la Berliner Sommer cu Otilia Ganz, o junioară talentată din Timişoara , ea povestindu-mi despre complexele psihologice şahiste care îi frânează ascensiunea .

I-am ţinut teoria autosugestiei că e cea mai bună ( era la o vârstă când sugestia nu mai e eficientă ) .

Ulterior şi-a tapetat camera cu lozinci şi slogane aparent copilăreşti de genul :

Eu sunt cea mai bună , eu joc cel mai bine , voi deveni în scurt timp o mare jucătoare ! In anul următor a ieşit pe locul trei într-o finală de senioare extrem de puternică .

Corina Peptan de la început a fost “ injectată “ cu această teorie şi a dominat cu autoritate mulţi ani de zile şahul feminin juvenil .

De altfel nu are complexe , joacă cu nonşalanţă cu campioane mondiale sau europene : vezi Ciburdanidze , Stefanova , Alisa Marici , Kosteniuc sau Jukova

In afară de pregătirea psihologică pe termen lung este extrem de importantă , cea concretă din timpul concursului făcută de secundant .

Este vital ca jucătorul să simtă că cineva este alături de el , că îl încurajează şi are încredere în el .

Aici simultan cu acţiunea directă de fortificare a moralului , există o acţiune mai subtilă , indirectă cu efecte la fel de benefice .

Ea se referă la creerea unui climat psihologic de “confort sufletesc” ( un fel de linişte şi bună dispoziţie menită să inhibe temerile şi emoţiile .

Una din cele mai interesante experienţe a fost la unul dintre campionatele mondiale de juniori de la mijlocul anilor ‘90 .

La 16 ani participa cu şanse K. , un junior cu fantezie debordantă şi o forţă tactică ieşită din comun .

Pe de altă parte K. e un tip introvertit , aparent rebel şi nonconformist , dar în fapt un suflet foarte sensibil ce tânjeşte după afecţiune

Colaborarea şahistă a fost foarte sumară , un fel de verificare şi rememorare .

In schimb pe plan psihologic am reuşit să mă insinuez foarte bine , prin plimbări şi discuţii i-am arătat atât eu cât şi colegii lui , că ne pasă de el , că avem încredere în forţa şi jocul său , că credem sincer în şansele lui .

A jucat extrem de liniştit , relaxat şi exact şi a câştigat la pas titlul (…) .

Ulterior K. a ajuns un jucător foarte bun , dar după mine nu a dat încă măsura talentului său tocmai din cauza lipsei de pregătire psihologice .

Aici aş face o paranteză importantă :

La campionatele europene şi mondiale din ultimul timp participă circa 30 de juniori , iar pe lângă antrenorul principal mai sunt , 3-4 antrenori personali .

Pregătirea tehnică specifică se face pe bandă , cu timp limitat , iar pentru cea psihologică  evident nu rămâne timp .

In aceste condiţii de ce să ne mirăm de lipsa deja cronică de rezultate notabile .

Evident trebuie să existe un grup mic de copii cu şanse care trebuie să se bucure de o atenţie specială .

In legătură cu aceasta mai trebuie făcută o menţiune specială , chiar la antrenamente comune uzuale în timpul anului trebuie evitate grupuri cu mari diferenţe valorice .

Superioritatea flagrantă a unora evidentă în uşurinţa şi rapiditatea răspunsurilor şi rezolvărilor poate creea o inhibiţie sau un blocaj care nu se mai poate remedia .

Mai ales că la copii , pe lângă talent , contează foarte mult gradul de maturizare care diferă semnificativ chiar la aceleaşi vârste .

Nu aş vrea să rămâneţi cu ideea că modelarea psihologică implică numai laude şi întărirea încrederii .

Cred că ironia chiar în public poate amorsa ambiţii nebănuite .

Însă când e vorba de discuţii dure, serioase, ele trebuiesc purtate numai individual

Rămâne pentru dumneavoastră întrebarea care e vârsta optimă pentru modelarea psihologică , care e vârsta limită de intervenţie , şi ce se poate face la nivel de seniori şi senioare ….
urmează în articolul următor                                   
Sergiu-Henric Grünberg
, maestru internațional
SURSA: https://iulianceausescu.wordpress.com/
urmează în articolul următor

Finaluri de piese minore

Finaluri de piese minore + pion vs. piese minore (1)

Bruce Pandolfini a început sa predea sahul pentru prima oară în 1972, la un moment în care o intreaga clasa de educatori a apărut pentru a răspunde cerinţelor de instruire in şah din cauza „exploziei” lui Fischer, in lumea sahului mondial. Din 1972 până în 1977 el a predat, în medie, cincizeci de lectii private pe săptămână, iar aproximativ o treime dintre lecţiile sale s-au axat pe finaluri.

Un număr de cursuri structurate pe care le-a prezentat la diferite universităţi şi instituţii l-au forţat să-si prezinte mai concret ideile şi materialul pregatit pentru aceste cursuri, „modificat de experienţa acumulata la lecţii private şi seminarii, constituie cea mai mare parte a materialului”, în noua sa carte Endgame Workshop.
Rezultatul inseamna treizeci de lecţii, ce acoperă 251 de pagini, care introduc concepte de bază pentru finaluri, cum ar fi maturile elementare, opoziţiile, campurile critice, şi promovarea pionilor, precum şi furnizarea perspectivelor unor jucători cu experienţă în problemele finalurilor mai complexe. El scrie că, „cea mai mare din ceea ce apare aici a pregatit pentru oameni reali, cu probleme reale in problemele şahului.”
Extras din „Endgame Workshop”
(Atelierul de finaluri) de Bruce Pandolfini

Lecţia 27: piese minore şi pion vs piese minore

Piesă minoră şi pion vs. piesă minoră În acest moment suntem pregatiti să infruntam un alt set de finaluri, în care piesele minore se confrunta reciproc, dar una dintre parti are un pion suplimentar.

447)Albul castiga

Alb: Rc8, Nd8, pp b7               Negru: Rc6, Ng3

Primul pas:
scoaterea nebunului negru de pe diagonala b8 – h2
În diagrama 447, care este o poziţie familiară analizata de către Centurini, Albul are un pion periculos pe coloana calului, ajuns pe linia a şaptea.
Nebunul negrului opreste transformarea, cu regele negru ajutandu-l prin impiedicarea nebunului alb de a bloca diagonala critica b8-h2 de la c7.
Este de notat, de asemenea, că regii stau în opoziţie directă. În prima parte a soluţiei Albul găseşte o modalitate de a înlătura nebunul Negrului de pe diagonala b8-h2, începând cu

1. Bh4!

Fără îndoială, acest sacrificiu poate fi, si trebuie sa fie, refuzat, dar aceasta tactica câştiga timp pentru a transfera nebunul Albului pe diagonala a7-g1. După

 1. ………Bh2

2. Bf2    Bf4

(sau pe un alt loc sigur, pe diagonala b8-h2)
3.Ba7!   Bh2
4.Bb8 ………
şi acum Negrul trebuie să cedeze diagonala critica. Din fericire pentru Negru, nebunul Albului blocheaza pătratul de promovare. Acest lucru înseamnă că Negrul are la dispozitie o mutare pentru a plasa nebunul pe o alta diagonala defensivă, şi anume diagonala scurtă, a7-b8. Urmează

4 …Bg1,    şi după Bg3 (de exemplu)

5 …Ba7,
Albul are sacrificiul deflector 6. Bf2!,

iar pionul se va transforma în scurt timp. Daca diagonala defensivă scurtă (aici, a7-b8) ar fi fost cu un pătrat mai lunga, nebunul Negrului ar fi fost în măsură să evite fundatura şi încă sa mai tină sub supraveghere patratul b8. Din păcate pentru el, un astfel de pătrat nu există şi Albul castiga.

448) Albul castiga
Alb: R a8, Nd8, pp. b7           Negru: Rc6, Nh2

Albul pazeste deja la a7

În diagrama 448, cu regii în opoziţie diagonală,

şi regele alb pe partea „scurtă” a pionului,

Negrul nu are nici măcar posibilitatea de a repoziţiona nebunul pe cea mai scurta diagonala defensiva,

deoarece a7 este deja păzit de rege alb. Astfel,

  1. Bg5 Bg3 2. Be3 Bh2 3. Ba7 Bg3 4. Bb8 Bf2 5. Bh2

(printre altele), lasă Negrul fără resurse şi pionul se transformă.

449) Poziţia lui Centurini

Poziţia originală a lui Centurini

În poziţia originala a lui Centurini  (diagrama 449)

nebunul negru nu începea de la g3, ci de la h2, astfel încât Albul nu are manevra câştigătoare de timp Bh4.

În consecinţă, Albul trage de timp, aşteptand ca nebunul negru sa iasa din ungherul lui tihnit, destul de copt pentru a fi luat la tinta.

 Daca Negrul nu opune rezistenta, Albul câştigă cu 1. Bh4 Bf4 2. Bf2 Bh2 3. Ba7 Bg3 4. Bb8 Bf2 5. Bf4 Ba7 6. Be3 (similar cu manevra din pozitia 447).

Dar să spunem că, după 1. Bh4

Negrul încearcă o apărare mai activa,

1… Kb5,

cu scopul de a ajunge cu regele la a6, de unde acesta poate lua sub control campul a7. Albul continuă

  1. Bf2 Ka6 3. Bc5

(o mutare de aşteptare care forţeaza nebunul Negrului sa mute, şi sa de expuna)

3… Bg3 4. Be7

(cautand un eventual blocaj la c7)

4… Kb6

 (gonind înapoi ca sa pazeasca campul c7 de la c6)

  1. Bd8+ Kc6.

Am revenit în poziţia de plecare, dar cu o diferenţă: nebunul Negrului este expus capturarii, fiind acum pe g3 în loc de h2. Albul câştiga acum cu

  1. Bh4!

(forţând Negrul sa iroseasca un tempo pentru salvarea nebunului, în loc să îl folosească pentru a repoziţiona regele)

6… Bh2 7. Bf2,

şi ne-am intors la ideea câştigătoare de bază.

Sursa: http://www.chesscafe.com   https://iulianceausescu.wordpress.com/

 

De ce ar trebui sa joci sah? Care sunt beneficiile?

Sahul este un joc pentru oamenii de toate varstele. Poti sa inveti sa joci la orice varsta si in sah, spre deosebire de multe alte sporturi, nu trebuie sa te retragi vreodata. Varsta nu este de asemenea un factor cand cauti un adversar – tanarul poate juca cu cel batran si cel batran poate juca cu tanarul.

Sahul dezvolta memoria. Teoria sahista este complicata si multi jucatori memoreaza diferite variante de deschidere. De asemenea inveti sa recunosti diferite tipare si iti aduci aminte de variante lungi.

Sahul imbunatateste concentrarea. In timpul jocului esti focalizat doar spre un singur tel – sa dai sah-mat si sa devii victorios.

Sahul dezvolta gandirea logica. Sahul cere intelegerea unei strategii logice. De exemplu vei sti ca este important sa-ti scoti piesele in joc la inceput, sa-ti tii regele in siguranta tot timpul, sa nu faci mari pierderi in pozitia ta si sa nu-ti risipesti piesele pe gratis (Desi te vei gasi in mod ocazional in aceasta situatie in timpul carierei sahiste. Greselile sunt inevitabile si sahul, ca si viata este un proces de invatare fara sfarsit).

Sahul promoveaza imaginatia si creativitatea. El te incurajeaza sa fii inventiv. Exista inca un numar infinit de combinatii frumoase care sa fie construite.

Sahul te invata independenta. Tu esti fortat sa iei decizii importante influentat doar de propria ta judecata.

Sahul dezvolta capacitatea sa prezici si sa prevezi consecintele actiunilor. Te invata sa te uiti in ambele directii inainte sa treci strada.

Sahul iti inspira automotivatia. El incurajeaza cautarea celei mai bune miscari, a celui mai bun plan, a celei mai frumoase continuari din nesfarsite posibilitati. El incurajeaza scopul continuu spre progres, totdeauna conducand spre aprinderea flacarii victoriei.

Sahul arata ca succesul recompenseaza multa munca. Cu cat exersezi mai mult cu atat mai bun devii.Trebuie sa fii gata sa pierzi si sa inveti din greseli. Unul dintre cei mai mari sahisti care a fost vreodata Capablanca zicea:” Poti invata mai mult din jocul tau pierdut decat din meciul castigat.Trebuie sa pierzi sute de meciuri inainte sa devii un jucator bun.”

Sahul si stiinta. Sahul dezvolta modul stiintific de gandire. In timp ce joci tu creezi numeroase variante in minte. Explorezi noi idei, incerci sa prezici urmarile si interpretezi revelatii surprinzatoare. Te decizi asupra unei ipoteze, faci miscarea si o testezi.

Sahul si tehnologia. Ce fac jucatorii de sah in timpul jocului? Tocmai ca si computerele ei se angajeaza in cautarea celei mai bune mutari intr-un timp limitat. Ce faci tu acum? Folosesti computerul ca instrument pentru invatare ?

Sahul si matematica. Nu trebuie sa fii geniu ca sa-ti imaginezi asta. Sahul implica un numar infinit de calcule, incepand de la numararea atacantilor si aparatorilor in situatia unui simplu schimb, pana la calcularea continuarii lungimii jocului. Si iti folosesti capul ca sa calculezi, nu vreo mica masinarie.

Sahul si cercetarea. Sunt milioane de bibliografii sahiste pentru fiecare aspect al jocului. Poti chiar sa-ti faci propria ta biblioteca sahista. In viata este important sa stii cum sa gasesti, organizezi si sa folosesti cantitatile nelimitate de informatii. Sahul iti da un exemplu si o posibilitate perfecta sa faci chiar asta.

Sahul si arta. In marea enciclopedie sovietica sahul este definit ca: “ o arta care apare sub forma unui joc.”Daca te-ai gandit ca nu poti ajunge artist vreodata, sahul iti dovedeste ca gresesti. Sahul da posibilitatea artistului ascuns in tine sa se manifeste. Imaginatia iti va zbura salbatic in posibilitati infinite pe cele saizeci si patru de patrate. Vei picta pozitii ideale si avanposturi perfecte pentru soldatii tai. Ca artist sahist vei avea un stil si o personalitate originale.

Sahul si psihologia. Sahul este test de rabdare, nervi, puterea vointei si concentrare. Iti imbogateste capacitatea sa interactionezi cu alti oameni, iti testeaza sportivitatea in mediu competitiv.

Sahul imbunatateste munca si rezultatele scolare. Numeroase studii dovedesc ca elevii obtin un nivel de citire si matematica mai ridicat si capacitate mai mare de invatare ca rezultat al practicarii sahului. Pentru aceste motive mentionate mai sus si inca mai multe, copii care joaca sah se descurca la scoala mai bine si de aceea au o sansa mai mare de reusita in viata.

Sahul iti deschide lumea. Nu e nevoie sa fi jucator de rang inalt ca sa intri intr-o mare competitie importanta. Chiar si turnee ca US Open si World Open saluta jucatori de toate nivele competitive. Sahul iti ofera o multime de posibilitati sa calatoresti nu numai prin tara, dar si prin lume. Sahul este un limbaj universal si poti comunica cu oricine deasupra tablei cu patrate.

Sahul iti da posibilitatea sa intalnesti multi oameni interesanti. Faci prietenii de o viata prin oameni pe care ii intalnesti prin sah.

Sahul este ieftin. N-ai nevoie de echipament complicat ca sa joci sah. De fapt tot ce iti trebuie e computerul tau ( si sper ca tu ai ). E deasemenea bine sa ai un set de sah acasa sa exersezi cu membri familiei, sa-l duci la vreun prieten sau chiar in parcul din apropiere sa gasesti pe cineva interesat de joc.

Sahul este distractiv! El nu e ca si alte jocuri care se joaca pe tabla. Nici un joc de sah nu se repeta vreodata, ceea ce inseamna ca tu creezi tot mai multe ideei noi cu fiecare joc. Niciodata nu te plictiseste, totdeauna ai asa multe lucruri la care sa astepti de la un joc. In fiecare joc tu esti generalul unei armate si singur decizi destinul soldatiilor tai. Poti sa-i sacrifici, sa-i negociezi, sa-i fixezi, sa-i grupezi, sa-i pierzi, sa-i aperi sau sa le ordoni sa sparga bariere, sa inconjoare regele inamic. Tu ai puterea!

Pe scurt, in trei cuvinte: Sahul este totul!

Sursa