Castel în curcubeu
duminică, 30 decembrie 2012
Castel din lacrimi construiesc
pentru eternitate
încerc cu amintiri să îl zidesc
să pot ieși apoi din el… cu demnitate!
În loc de geamuri pun oglinzi din curcubeu
să reflectez… o viață
iar ușa-i o cascadă din sufletul meu
și sper să închidă trecutul în petale de gheață.
Să pot ieși fac repede un pod
din gânduri de iubire
și nu privesc în jos dacă în năvod
rămân prinse toate ale mele suspine…
Versuri: Cristina Bădulescu – Foișor
Prepararea mesei pentru o săptămână (primii pași)
Meniu sănătos pentru o zi (primii pași)
Inima mea
joi, 27 decembrie 2012
Am doar o inimă să ofer
e mult… e puțin cine să știe?
doar un zâmbet în schimb îți cer
ce însă poate fi adresat oricui nu doar mie…
am doar vise pentru noi
între stele și cu Soare
speranțe făr* de trifoi
simt cum sufletul mă doare.
am o zi făr* de sfârșit
și o noapte făr* de Lună
iubirea este doar un mit
viața-ți ia mereu arvună.
am nimic și nicăieri
sunt o umbră în Lumină
ani lungi făr* de primăveri
și mă tot întreb: din a cui vină?
Versuri: Cristina Bădulescu – Foișor
Șoaptele îngerilor (2)
În ateu de-ți pui nădejdea, faci păcatul cel mai greu;
Cum poți tu să crezi în omul ce nu crede-n Dumnezeu?
***
Viteaz e cel ce-nvinge leii; viteaz e cel ce-nvinge-o țară;
Acela care-nvinge lumea, e un viteaz din cale-afară,
Și-acestora, ca la minune, stă lumea-ntruna să se-ncline,
Dar mai viteaz e-acela care mereu se biruie pe sine!
***
Spicul plin își pleacă fruntea, – cu cât el e mai voinic,
Dar, cu fruntea sus de-a pururi, stă, alături, un alt spic,
Și acesta este spicul care n-are-n el nimic!
***
Nu te lăuda cu aur într-ai lumii muritori,
Ci comoara ta să fie a smereniei comori,
Că e singura comoară ce n-o fură – pleavă – vântul,
Și prin care poți să cumperi Cerul tot și tot pământul!
Barba fratelui vreodată de se-aprinde, sări și-l scapă,
Însă, mai întâi de toate, barba ta s-o uzi cu apă!
***
Toate pot dormi pe lume, pân-și apa cea mai lată,
Numai ura dintre oameni, nu adoarme niciodată …
***
Când te-ajunge piatra urii, veselă să-ți fie vatra …
Numa-n pomul plin de roade, azvârl oamenii cu piatra.
***
Binele pe care-l facem când și când pe fața humii …
Nu-i decât o rugăciune pentru mântuirea lumii …
Deci, a face mereu bine, e: a te ruga mereu, –
Rugi prin care după moarte, te unești cu Dumnezeu!
***
Binele e-n sine turn de aur greu,
Pe a cărui scară urci la Dumnezeu …
„Mâine” poate-ncheie zilele-ți puține:
Deci te-ntreabă: astăzi ai făcut vre-un bine?
***
Aurul de prin palate totdeauna vă orbește.
Voi vedeți ce au bogații, însă nu ce le lipsește!
***
Ai căzut? Alungă-ți jalea, căci un înțelept a spus:
Cine cade, se ridică uneori cu mult mai sus!
***
Nu e om fără durere, – fără frunză cum nu-i pom;
Dacă e vreun om asemeni, – omu-acela nu e om!
***
Viața? Mare-nvolburată … Cine vrea plutind, s-o treacă,
Trebuie să știe-ntâi o lege: de nu dă din mâini se-nneacă!
AUTOR: Vasile Militaru
Sursa:
Șoaptele îngerilor
***
Poți regăsi, când ai pierdut, un ac în aria cu grâu,
Un cal sălbatic în pustiuri, un peștișor scăpat în râu,
Un corb în noapte când pe cer nu sunt nici stele, nici luna,
Dar cinstea ta când ai pierdut-o, pierdută-i pentru totdeauna!
***
Socotesc că nu o dată în nedumerire-ați fost:
Cum, pe-un înțelept adesea, îl înșală câte-un prost? …
La-ntrebare lămurirea, cugetând, îndată vine:
prostul, doar la rău gândește; înțeleptul doar la bine!
***
Triste zile mai duc astăzi oamenii-n grădina vieții:
Trandafirii mor în umbră și se lăfăiesc scaieții …
***
Poți să pierzi averi și ranguri, fericiri cu raiu-n spic;
Dacă n-ai pierdut credința, n-ai pierdut încă nimic!
Autor: Vasile Militaru
De Crăciun
luni, 24 decembrie 2012
Un curcubeu de gânduri
În globuri se-oglindesc
Beteala de albe visuri
În pomul de Crăciun… trăiesc!
Speranța se așează
ca fulgul diafan
Inima-mi luminează
sufletul nu mai e orfan…
Credința-i avalanșă
mă urcă în Infinit
Iubirea-mi dă șansă
Căci Timpul l-a oprit!
Versuri: Cristina Bădulescu – Foișor
Vis de zi
marți, 20 noiembrie 2012
Sunt în ziua de început a unui Univers
exist doar eu într-un abis întunecat
nu știu care-i primul pas din viitorul mers
iar în oglinda apei totul îmi pare fad și mat…
Nu există culori nici sentimente
nu e durere nu sunt plăceri
gândurile sunt și ele absente
nu există iarnă nici primăveri.
fixez un Orizont inexistent
și parcă o umbră apare din nori
aud ca prin vis – sunt cu tine! PREZENT
sper (cu mâna întinsă) că nu vei alege cu mine să zbori.
Oare exist sau sunt în poveste?
poate e iar o nălucire de-a mea
căci nimeni alături de mine nu este
doar vântul ce simt cum aduce furtuna cea rea…
Versuri: Cristina Bădulescu – Foișor